Traducere
Buna, tuturor! Vom vorbi putin despre scaunul meu. Mi-ati pus intrebari in legatura cu el. Acesta este TiLite ZRA si este singurul scaun pe care l-am avut. Folosesc scaunul cu rotile de numai 2 ani. L-am luat imediat cum am iesit de la recuperare. Am luat cadrul negru pentru ca imi place sa fie totul pe negru. Cand am luat scaunul avea niste roti gri stupide, dar le-am schimbat cu niste roti Speenergy LX care sunt negre si mult mai subtiri decat cele originale ale scaunului. Se poate vedea ca scaunul este ajustabil, iti alegi inaltimea la care vrei sa fii fata de podea, cat si lungimea fata de rotile din fata. La inceput m-am jucat putin cu el si am incercat mai multe ajustari. Cand imi voi lua urmatorul scaun probabil ca nu imi voi lua unul ajustabil pentru ca datorita scaunului actual voi sti ce dimensiuni vreau sa aiba. Mi-am pus o gentuta sub scaun pentru ca, evident, toata ziua stau in scaun. Imi tin portofelul in ea si orice as avea nevoie sa iau cu mine, nu imi folosesc buzunarele. Folosesc o pernita G2 umpluta cu gel de care nu sunt prea incantat. Sunt putin paranoic si ma gandesc ca daca se rupe, practic o sa stau pe nimic. Ma gandeam sa-mi iau o perna in forma de fagure, nu imi plac cele umplute cu aer. Am un spatar rigid G3 Backrest, care initial a fost albastru. Am luat vopsea pentru materiale si l-am colorat ca sa se asorteze cu restul scaunului. I-am pus si o insigna cu Tilite. Ce imi place la spatarul acesta este faptul ca ma ajuta cu postura corpului, eu avand o leziune T1. Lucrez cu cineva care are un scaun cu spatar flexibil si odata l-a incercat pe al meu. A spus ca i se pare si ei ca spatarul rigid o ajuta mai mult cu postura. Unii dintre voi stati toata ziua la birou si cred va doriti sa stati in postura cea mai buna pentru voi. Aceste manere se pot lasa in jos. Imi plac pentru ca pot muta mainile altfel, nu am nimic care sa-mi impinga in subrat. Pe langa asta, oamenii care sunt cu tine nu mai simt nevoia sa te impinga ei pentru ca nu le mai sar manerele in ochi. Altfel ar zice mereu "Lasa-ma sa te ajut, te imping eu!" Asa ca imi place lucrul asta. Cam asta ar fi. A, inca un lucru pe care voiam sa-l mentionez. Aceasta banda imi tine picioarele ca sa nu alunece in spate. La inceput ma deranja ca banda avea arici si cum puneam putina presiune, se desfacea. Asa ca am facut doua gauri pe fiecare parte si le-am legat cu o bratara autoblocanta. Banda asta nu se va mai desface in timpul mersului. Mai am si niste frane foarfeca pe care le poti bloca de sub scaun. Imi plac pentru ca sunt foarte solide, nu te incurca si nu te poti agata in ele. Cam atat! Acesta este scaunul meu, am vrut sa va arat si voua. Daca aveti intrebari, scrieti-mi! Multumesc! Traducere pentru ProStemCell.org de Adina Elena Serediuc.
