Traducere
CUM SE IMBRACA UN PARAPLEGIC. Traducere pentru ProStemCell.org de Adina Elena Serediuc. Salutare tuturor! Am facut acest videoclip pe Youtube pentru a va arata cum ma imbrac. Eu sunt paralizat de la piept in jos, asta inseamna ca am o leziune medulara completa la nivel T1 si ca nu pot simti sau sa ma misc sub partea superioara a pieptului. Desigur ca fara putere in trunchi si in spate imi este mult mai greu sa ma imbrac. Asa ca o sa va arat metoda pe care o folosesc eu. Mereu ma imbrac pe pat sau orice alta suprafata intinsa pe care o pot folosi. Pot sa ma imbrac si in scaunul cu rotile dar pentru a-mi muta mai usor greutatea imi este mai usor sa folosesc patul, daca am unul la indemana. Pentru inceput, ma mut pe pat. Ca sa-mi ridic picioarele, imi fac avant cu spatele si ma tin asa de picioare decat sa-mi mut picioarele pe pat si apoi sa le asez. Am pantalonii langa mine. Voi incepe cu picioarele indoite in aceasta pozitie si apoi imi arunc pantalonii in fata ca sa stea drepti. Voi incepe cu piciorul drept. Imi ridic pantalonii pana dupa genuchi,dar nu prea sus. Apoi ridic piciorul si trag de pantaloni pana la capat. Voi face la fel si cu piciorul celalalt. Ideea e sa nu ridici pantalonii prea sus pe partea dreapta ca sa ai loc destul sa-ti bagi si piciorul stang. Acum fac acelasi lucru si cu piciorul stang. In acest moment am ambele picioare in pantaloni. Acum vreau sa-mi trag pantalonii peste fund. Pentru a face asta, imi mut greutatea de pe o parte pe alta. Voi incepe prin a-mi ridica o parte din pantaloni cat de mult pot sub fund si apoi imi voi aranja lenjeria. Apoi ma mut pe partea cealalta si fac acelasi lucru. Imi aranjez buzunarele si ma asigur ca totul e in regula si pe partea cealalta. Apoi, mi-am facut un obicei din a-mi arunca picioarele. Acum, evident, sunt gata. Pentru ca nu pot sa-mi folosesc muschii abdominali,daca trebuie sa ma ridic, ma apuc de marginea patului. Pentru a ma da jos din pat in scaunul cu rotile, am invatat ca avantul este prietenul tau. Ceea ce fac este sa-mi indoi picioarele si sa le arunc de pe marginea patului. Facand asta, corpul meu actioneaza ca un balansoar ridicandu-mi partea superioara a corpului. In loc sa ma ridic eu si apoi sa-mi mut picioarele o sa fac asta. O sa ma rostogolesc in sus pe cotul drept. Imi este mult mai usor sa ma ridic asa. Apoi ma voi muta pe scaun. Acum vreau sa iau pe mine un tricou. Acum o sa iau pe mine tricoul. Dupa cum spuneam nu am putere in trunchi si nici in muschii spatelui. Asa ca echilibrul meu se bazeaza pe orientarea umerilor si a capului. Daca ma aplec prea mult in fata, risc sa-mi pierd echilibrul. Pentru a imbraca tricoul, cateodata ma mut mai in fata,pe scaun, ca sa pot sa ma las pe spate mai bine. O sa-mi bag tricoul pe cap. Fiindca stau putin pe spate, nu trebuie sa-mi fac griji pentru pozitia trunchiului. Asa e putin probabil sa cad din scaun. Asa ma imbrac cu un tricou. Asta e metoda care eu o folosesc. Acum o sa va arat cum ma incalt. O sa va arat cum imi pun sosetele si incaltamintea. Intai imi blochez rotile ca sa nu se miste scaunul. Unii oameni isi pun piciorul pe genunchi pentru a se incalta. Eu nu aveam destula flexibilitate sa-mi ridic piciorul si sa-l pun pe genunchi. Asa ca m-am obisnuit sa-mi intind muschii spatelui si sa ma aplec pana la talpi pentru a ma incalta. Fac asta de mult timp si acum pot sa ma aplec foarte usor. M-am obisnuit sa-mi incalt intai piciorul drept. Pun intai soseta si apoi adidasul. Scot limba adidasului cat mai mult si apoi imping pana bag si calcaiul. Imi leg sireturile. Apoi imi pun piciorul pe suportul pentru picioare. Asa o sa am o stabilitate mai mare pentru a ma incalta la piciorul stang. Asa m-am obisnuit. O sa fac la fel si cu piciorul stang. Dupa cum vedeti, imi folosesc bratul drept pentru a-mi baga adidasul. Pantofii sport se incalta mult mai usor decat cei eleganti. Dar orice fel de pantof ar fi, tot in felul asta se incalta. Am terminat. Intregul proces a durat prima data cand m-am imbracat acasa aproape o ora si jumatate pana mi-am dat seama cum sa ma imbrac pe pat. Nu-mi vine sa cred cat timp imi lua la inceput si cat de repede termin acum. Rutina mea de dimineata dureaza aproape la fel de mult ca inainte de accident. Pot sa fac dus, sa ma barbieresc, pot sa fac tot ceea ce faceam si inainte si sa plec la lucru cam in atata timp cat imi lua si inainte. Mi se pare incredibil daca ma gandesc prin cate a trebuit sa trec. Asta a fost tot ce am vrut sa va arat. Daca aveti intrebari puteti sa ma contactati. Multa bafta! Traducere pentru ProStemCell.org de Adina Elena Serediuc.
