 |
 |
Figura 1. (vedere de sus a vertebrei) Diferenta dintre un canal spinal normal si unul cu stenoza. Stenoza spinala este o boala degenerativa ce provoaca ingustarea canalului spinal, extinderea articulatiilor fatetate, rigidizarea ligamentelor si proliferarea osoasa. Pe masura ce canalul spinal se ingusteaza, el apasa pe maduva spinarii si pe nervi, ceea ce ii determina sa devina umflati si inflamati.
Ce este decompresia coloanei?
Decompresia coloanei poate fi efectuata oriunde de-a lungul coloanei vertebrale de la gat (cervicala), la partea inferioara a spatelui (lombara). Procedura se face printr-o incizie chirurgicala la spate (posterior). Lamina este osul ce formeaza partea din spate a canalului spinal si este o structura asemanatoare unui acoperis deasupra maduvei spinarii. Scoaterea acestui os si a altor tesuturi moi ofera mai mult spatiu pentru nervi si permite indepartarea osteofitelor. In functie de gradul stenozei, o vertebra (un singur nivel) sau mai multe (nivel mutiplu) poate fi implicata. Exista mai multe tipuri de interventii chirurgicale de decompresie:
- Laminectomia este eliminarea intregii lamine osoase, o portiune a articulatiilor fatetate marite si a ligamentelor ingrosate suprapuse peste maduva spinarii si nervi.
- Laminotomia este eliminarea unei mici parti din lamina si a ligamentelor, de obicei pe o parte. Folosind aceasta metoda, sprijinul natural al placii este mentinut, scazand sansa de instabilitate a spinarii postoperatorii. Uneori, un endoscop poate fi utilizat pentru a permite o incizie mai mica, mai putin invaziva.
- Foraminotomie este eliminarea osului in jurul gaurii neuronale - spatiul dintre vertebre in cazul in care radacina nervului iese din canalul spinal. Aceasta metoda este folosita atunci cand degenerarea discului a cauzat inaltimea canalului sa se prabuseasca, rezultand intr-un nerv prins. Aceasta poate fi realizata cu o laminectomie sau laminotomie.
- Laminoplastia este extinderea canalului spinal prin reducerea laminelor pe de o parte si balansarea lor ca pe o usa. Aceasta este folosita doar in zona cervicala.
In unele cazuri, fuziunea spinala se poate face in acelasi timp pentru a ajuta la stabilizarea sectiunilor coloanei vertebrale tratata cu laminectomie. Fuziunea foloseste o combinatie de grefa osoasa, suruburi si tije pentru a conecta doua vertebre separate intr-o singura piesa noua de os. Fuziunea articulatiei previne stenoza spinarii de la reaparitie si poate ajuta la eliminarea durerii de la o coloana vertebrala instabila.
Cine este un candidat?
Ati putea fi un candidat pentru decompresie, daca aveti:
- durere semnificativ, slabiciune sau amorteala in gamba sau picior
- dureri de picioare mai rele ca durerile de spate
- nu s-au imbunatatit cu terapia fizica sau medicamente
- dificultati de mers sau atunci cand stati in picioare, ce afecteaza calitatea vietii
- teste de diagnostic (RMN, CT, mielograma) ce arata stenoza in canalul central sau cavitatea laterala.
Decizia chirurgicala
Chirurgia de decompresie pentru stenoza spinala este electiva, cu exceptia cazurilor rare de sindromul cozii de cal sau progresul rapid al deficitelor neurologice. Doctorul dvs va poate recomanda optiuni de tratament rapid, dar numai dvs puteti decide daca o interventie chirurgicala este potrivita. Asigurati-va ca luati in calcul toate riscurile si beneficiile inainte de a lua o decizie. Decompresia nu vindeca stenoza spinala, nici nu elimina artrita; se amelioreaza doar unele dintre simptome. Din pacate, simptomele pot sa reapara pe masura ce procesul degenerativ ce produce stenoza continua.
Cine efectueaza procedura?
Un neurochirurg sau un chirurg ortoped pot efectua operatia coloanei vertebrale. Multi chirurgi specializati in coloana vertebrala s-au specializat si in chirurgia complexa a coloanei vertebrale. Intrebati medicul despre formarea lor, mai ales in cazul in care situatia dumneavoastra este complea sau ati avut mai mult de o operatie pe coloana vertebrala.
Ce se intampla inainte de interventia chirurgicala?
Ati putea fi programat pentru testele pre-chirurgicale (de exemplu: test de sange, electrocardiograma, radiografie toracica) cu mai multe zile inainte de interventia chirurgicala. In biroul medicului veti semna formularele de consimtamant si veti completa documente, astfel incat chirurgul va va cunoaste istoricul medical (alergii, medicamente / vitamine, istoria sangerarii, reactii la anestezie, cabinete anterioare). Ati putea dori sa donati sange cu cateva saptamani inainte de interventia chirurgicala. Trebuie sa incetati sa luati orice medicament nesteroidian antiinflamator (Naprosyn, Advil, Motrin, Nuprin, Aleve, etc.) si cele ce subtiaza sangele (coumadin, aspirina, etc.) cu o saptamana inainte de interventia chirurgicala. In plus, renuntati la fumat, tutun de mestecat si la consumul de alcool cu o saptamana inainte si 2 saptamani dupa interventia chirurgicala, deoarece aceste activitati pot cauza probleme de sangerare.
Pacientii sunt admisi la spital in dimineata zilei de operatie. Mancarea sau bautura nu sunt premise dupa miezul noptii in noaptea inaintea interventiei chirurgicala. O (IV) linie intravenoasa va va fi plasata in brat. Un anestezist va va explica efectele anesteziei si riscurile sale.
Ce se intampla in timpul interventiei chirurgicale?
Exista sapte etape ale procedurii. Operatia dureaza in general 1 pana la 3 ore.
Pasul 1: pregatirea pacientului
Va veti intinde pe spate pe masa de operatie si vi se va administra anestezia. Odata ce ati adormit, veti fi intors pe stomac, cu pieptul pe perne. Zona in care o interventie chirurgicala va trebui sa fie efectuata va fi curatata si pregatita. In cazul in care o fuziune este planificata si v-ati decis sa utilizati propriul os, zona soldului va fi curatata si pregatita pentru a obtine grefa osoasa. Daca v-ati decis sa folositi os donator, o incizie in sold este necesara.
Pasul 2: incizia
O incizie in piele se face prin mijlocul spatelui peste vertebrele adecvate (fig. 2). Lungimea inciziei depinde de cat de multe laminectomii urmeaza sa fie efectuate. Muschii puternici ai spatelui sunt impartiti la mijloc si mutati in fiecare parte, expunand lama fiecarei vertebre.
Figura 2. O incizie in piele se face prin mijlocul spatelui si al muschilor de deasupra vertebrelor ce sunt disecate de pe os si mutate la o parte.
Etapa 3: laminectomia sau laminotomie
Odata ce osul este expus, o radiografie este facuta pentru a verifica vertebra corecta.
Laminectomie: chirurgul indeparteaza procesul spinos osos. Mai departe, lamina osoasa este eliminata cu un burghiu sau instrumente de “muscat” osul. Ligamentul ingrosat flavum ce conecteaza laminele vertebrei cu vertebra de mai sus este indepartat (fig. 3). Acest lucru se repeta pentru fiecare vertebra afectata.
Figura 3. O laminectomie implica indepartarea intregii lamine si a ligamentului. Laminele multiple pot fi eliminate.
Laminotomia: In unele cazuri, chirurgul nu ar vrea sa elimine intreaga lamina osoasa de protectie. O mica deschidere a placii de mai sus si mai jos de nervul spinal poate fi suficienta pentru a calma compresia (fig. 4). Laminotomia se poate face pe o parte (unilateral) sau pe ambele fete (bilateral) si asupra nivelului de vertebre multiple.
Figura 4. O laminotomie face o fereastra mica prin eliminarea osului laminei de mai sus si de mai jos. Apofiza spinoasa nu este eliminata.
Pasul 4: decomprimarea maduvei spinarii
Odata ce lamina si ligamentul flavum sunt indepartate, invelitoarea de protectie a maduvei spinarii (Dura mater) este vizibila. Chirurgul poate retrage usor sacul de protectie al maduvei spinarii si al radacinilor nervilor spinarii pentru a elimina osteofitele si ligamentul ingrosat.
Pasul 5: decomprimarea nervulului spinal
Articulatiile fatetate ce sunt direct peste radacinile nervoase pot fi taiate pe dedesubt pentru a da radacinilor nervoase mai mult spatiu (figura 5). Numita foraminotomie, aceasta manevra mareste foramenul neural (in cazul in care nervii spinali ies din canalul spinal). In cazul in care o hernie de disc este cauza comprimarii, chirurgul va efectua o discectomie.
Figura 5. Articulatiile fatetate extinse sunt bordurate pentru a scadea presiunea asupra nervilor spinali.
Pasul 6: fuziunea (daca este necesar)
Daca aveti instabilitate in spinare sau laminectomii la vertebre multiple, o fuziune se poate realiza. Fuziunea este imbinarea a doua vertebre cu o grefa osoasa ce a avut loc impreuna cu "hardware-ul", cum ar fi placile, tijele, carligele, suruburile pedicul sau custile. Scopul grefei osoase este de a adera la vertebrele de mai sus si de mai jos pentru a forma o singura bucata solida de os. Acolo sunt mai multe moduri de a crea o fuziune. Cel potrivit pentru dvs depinde de alegerea dvs si recomandarea medicului.
Cel mai comun tip de fuziune este denumita fuziune posterolaterala. Cel mai de sus strat de os peste procesele transversale este indepartat cu un burghiu pentru a crea un pat pentru ca grefa osoasa sa creasca. Grefa osoasa, luata din partea de sus a soldului este plasata de-a lungul patului posterolateral. Chirurgul poate consolida fuziunea cu tije metalice si suruburi introduse in vertebre. Muschii spatelui sunt stabiliti pe grefa osoase pentru a o tine in loc.
Pasul 7: inchiderea
Inciziile in muschi si piele sunt cusute impreuna cu suturi sau capse.
Ce se intampla dupa operatie?
Va veti trezi in zona de recuperare postoperatorie, numit PACU (postoperative recovery area). Va vor fi monitorizate tensiunea arteriala, ritmul cardiac si respiratia, iar durerea va fi abordata. Odata ce sunteti treaz, veti fi mutat intr-o camera obisnuita in care va veti creste nivelul de activitate (stand pe un scaun, mergand pe jos). Daca ati avut o fuziune, este necesar sa purtati o bretea. In 1 sau 2 zile veti fi eliberat din spital si va vor fi date instructiuni.
Instructiunile de eliberare:
Disconfort
Dupa operatie, durerea este gestionata cu medicamente narcotice. Intrucat pastilele de durere narcotice creaza dependenta, ele sunt utilizate pentru o perioada limitata (4 pana la 8 saptamani). Utilizarea lor regulata poate provoca de asemenea constipatie, asa ca beti multa apa si mancati alimente bogate in fibre. Laxativele (de exemplu: Dulcolax, Senokot, Laptele de magneziu) pot fi cumparate fara prescriptie medicala. Dupa aceea, durerea este gestionata cu acetaminofen (de exemplu: paracetamol).
Restrictii
- Daca ati avut o fuziune, nu utilizati medicamente anti-inflamatoare nesteroidiene (AINS) (de exemplu: aspirina, ibuprofen, Advil, Motrin, Nuprin, naproxen sodiu, Aleve) timp de sase luni de la interventia chirurgicala. AINS pot determina sangerare si pot interfera cu vindecarea oaselor.
- Nu conduceti timp de 2 pana la 4 saptamani dupa interventia chirurgicala sau pana discutatati cu chirurgul.
- Evitati sa stati pentru perioade lungi de timp.
- Nu ridicati nimic mai greu de 4,5 kg(de exemplu: un galon de lapte). Nu va indoiti si nu va rasuciti din talie.
- Nu sunt premise treburile casnice si in curte pana la urmatoarea vizita la doctor. Asta include gradinaritul, cositul, aspiraratul, calcatul, dar si incarcatul / descarcatul masinii de spalat vase, masinii de spalat sau uscatorului.
- Amanati activitatea sexuala pana la urmatoarea dvs programare la medic, cu exceptia cazului in care acesta specifica altfel.
- Nu fumati. Fumatul intarzie vindecarea prin cresterea riscului de complicatii (de exemplu: infectii) si inhiba capacitatea oaselor de a fuziona.
Activitatea
Este posibil sa aveti nevoie de ajutor cu activitatile de zi cu zi (de exemplu: imbracatul, spalatul) pentru primele cateva saptamani. Oboseala este obisnuita. Lasati durerea sa fie ghidul dvs.
- Reveniti treptat la activitatile normale. Mersul pe jos este incurajat; incepeti cu o distanta scurta si cresteti treptat de la o mila la 2 zilnic. Un program de terapie fizica poate fi recomandat.
- Daca este cazul, invatati cum sa purtati bretele inainte de a pleca din spital. Purtati-le pentru activitatile zilnice (cu exceptia somnului), daca nu vi se specifica altfel.
Baia / Ingrijirea inciziei
- Puteti face dus la 4 zile dupa operatie, daca nu s-a specificat altfel.
- Firele sau cusaturile ce raman in loc atunci cand va intoarceti acasa vor trebui sa fie eliminate. Intrebati medicul pentru a afla cand.
Cand sa va apelati medicul
In cazul in care temperatura depaseste 39,3 ° C sau daca incizia incepe sa se separe sau arata semne de infectie, cum ar fi roseata, umflaturi, durere sau drenaj.
Care sunt rezultatele?
Laminectomia decompresiva este de succes in ameliorarea durerii piciorului la 70% din pacientii, permitand o imbunatatire semnificativa a functiei (capacitatea de a efectua activitatile zilnice normale) si reduce nivelul de durere si disconfort semnificativ. Cu toate acestea, durerile de spate nu pot fi oprite si 17% din adultii mai in varsta au nevoie de o alta operatie. Simptomele pot reveni dupa cativa ani.
Laminotomia decompresiva este de succes in ameliorarea durerilor de spate (72%) si durerilor de picioare (86%), precum si in imbunatatirea capacitatii de mers pe jos (88%). Rezultatele laminotomiei endoscopice se remarca prin pierderea mai putina de sange, sederea mai scurta in spital si mai putina medicatie impotriva durerii postoperatorie ca la o laminotomie deschisa.
Rezultatele interventiei chirurgicale depind in mare masura de dvs. Este important sa va pastrati o atitudine pozitiva si sa efectuati cu diligenta exercitiile de kinetoterapie. Mentinerea unei greutati care este potrivita pentru inaltimea dvs poate reduce semnificativ durerea. Nu va asteptati ca spatele sa fie la fel de bun ca si cand ar fi nou. Trebuie sa fiti constient ca veti avea intotdeauna un spate cu problem si va trebui sa utilizati tehnici corecte de postura si de ridicare pentru a evita un re-prejudiciu.
Care sunt riscurile?
Nicio operatie nu este lipsita de riscuri. Complicatiile generale la oricarei interventii chirurgicale includ sangerarea, infectia, cheagurile de sange si reactiile la anestezie. Daca fuziunea spinala se face in acelasi timp cu o laminectomie, exista un risc mai mare de complicatii. Urmatoarele sunt riscuri ce trebuie luate in considerare:
Vertebrele ce nu reusesc sa fuzioneze. Printre multe motive pentru care nu reusesc vertebral sa fuzioneze, cele comune includ fumatul, osteoporoza, obezitatea si malnutritia. Fumatul este de departe cel mai mare factor care poate preveni fuziuna. Nicotina este o toxina care inhiba celulele de crestere osoase. Daca veti continua sa fumati dupa operatia spinarii, ati putea submina procesul de fuziune.
Tromboza venoasa profunda (TVP) este o afectiune potential grava provocata atunci cand se formeaza cheaguri de sange in interiorul venelor picioarelor. In cazul in care cheagurile se elibereaza si se deplaseaza spre plamani, colapsul pulmonar sau chiar moartea devin riscuri. Cu toate acestea, exista mai multe moduri de a trata sau preveni TVP. Daca sangele se misca este mai putin probabil sa se coaguleze, deci un tratament eficient este s ava ridicati din pat cat mai curand posibil. Medicamente cum ar fi aspirina, heparina, Lovenox sau coumadin sunt, de asemenea utilizate in mod obisnuit.
Fractura "hardware". Suruburile de metal, tijele si placile folosite pentru a stabiliza coloana vertebrala sunt numite "hardware". Hardware-ul se poate deplasa sau rupe inainte ca vertebrele sa fie complet fuzionate. In acest caz, o interventie chirurgicala poate fi necesara pentru a stabili sau a inlocui hardware-ul.
Migratia grefei osoase. In cazuri rare (1 - 2%), grefa osoasa se poate deplasa de la pozitia corecta intre vertebre imediat dupa operatie. Acest lucru este mai probabil sa apara daca hardware-ul (placi si suruburi) nu sunt utilizate pentru a fixa grefa osoasa. Este, de asemenea, mult mai probabil sa apara daca mai multe niveluri vertebrale sunt fuzionate. In acest caz, o interventie chirurgicala poate fi necesara.
Sindromul de tranzitie (boala segmentelor adiacente). Acest sindrom apare atunci cand vertebrele de deasupra sau de sub fuziune primesc presiune suplimentara. Stresul adaugat poate degenera in cele din urma vertebrele adiacente si poate provoca dureri.
Leziuni ale nervilor sau dureri persistente. Orice operatie pe coloana vertebrala vine cu riscul de a deteriora nervii sau maduva spinarii. Deteriorarea poate provoca senzatie de amorteala sau chiar paralizie. Cu toate acestea, cele mai frecvente cauze ale durerii persistente sunt leziunile nervilor de la hernia de disc in sine. Unele hernii de disc pot deteriora permanent un nerv, facandu-l sa nu raspunda la decompresia chirurgicala. In aceste cazuri, stimularea maduvei spinarii sau alte tratamente pot oferi ajutor. Asigurati-va ca mergeti in operatie cu asteptari realiste cu privire la durere. Discutati asteptarile dumneavoastra cu medicul.
Sursa: Clinica Mayfield
Articol scris de Gabriela Diana Croitoru, voluntar ProStemCell.org. Toate drepturile rezervate.
ATENTIE: Preluarea acestui articol este INTERZISA fara acordul in scris al ProStemCell.org
