Pana la varsta de 3 ani am urmat o serie de interventii chirurgicale la Galati, Iasi si Bucuresti dar fara nici un succes. Au fost doar simple experimente facute de domnii doctori de la acea vreme.
Cand am implinit varsta de 6 ani, parintii mei au hotarat sa faca o noua incercare. Am mers la Iasi la spitalul "Sf. Maria" unde au urmat o serie de interventii chirurgicale pana la varsta de 10 ani. De aceasta data a fost un succes, transformarile erau vizibile si totodata imbucuratoare.
Am mers timp de 1 an de zile cu ajutorul ortezelor, insa din cauza cifoscoliozei am renuntat. La varsta de 10 ani am renuntat la spitalizari, spunandu-le parintilor ca vreau sa merg la scoala.
Am urmat scoala normala, atat generala cat si liceul, unde m-am inteles foarte bine atat cu profesorii, cat si cu colegii.
Pentru a putea continua scoala, parintii au fost nevoiti sa vanda apartamentul unde stateam si au cumparat un alt apartament la parter, deoarece stateam la etajul 4. Mama era nevoita sa ma urce si sa ma coboare in brate, tata fiind la servici iar fratele meu era mic pentru a putea s-o ajute.
Nu a durat mult si mi-am facut noi prieteni, de fel sunt o fire sociabila si nu mi-a fost prea greu sa ma integrez in noul colectiv si totodata am devenit si membra a Asociatiei pentru persoane cu dezabilitati "Sporting Club" Galati.
Actualmente sunt studenta in primul an la Facultatea de Stiinte Economice in cadrul Universitatii "Dunarea de Jos" Galati si beneficiara a proiectului "Educatie Universitara pentru persoane cu dizabilitati".
Incepand cu 2011, am incercat sa ma implic in mult mai multe activitati desfasurate in cadrul asociatiei, participand la spectacolul organizat cu ocazia Zilei Internationala a Persoanelor cu Dizabilitati si nu numai.
Cam atat momentan despre mine... povestea de viata continua, inscriind in fiecare zi cate o fila din cartea vietii.
Fanica
