O Noua Sansa | O Noua Viata

Switch to desktop

Afişez elemetele după tag: stimulare

Intr-un studiu efectuat la Universitatea UCLA, cinci barbati care au fost complet paralizati au putut sa isi miste picioarele intr-o miscare ritmica datorita unei proceduri noi si neinvazive care stimuleaza maduva spinarii. Se considera ca este pentru prima data cand miscarile picioarelor in mod voluntar au fost reluate in cazul pacientilor complet paralizati, fara sa se recurga la interventii chirurgicale. Rezultatele sunt raportate in Journal of Neurotrama.

"Aceste constatari ne spun ca trebuie sa avem in vedere leziunile maduvei spinarii intr-un alt mod", a spus V. Reggie Edgerton, autorul principal al acestei cercetari si profesor distins de biologie integrativa si fiziologie, neurobiologie si neurochirurgie la Universitatea UCLA.

Deschide subtitrare in Romana

Traducere

Mecanismele posibile pentru controlul membrelor inferioare. Sunt Phillip Grane. Ma intrebam: Oamenii ajung sa citeasca sau sa vada la televizor... si isi fac sperante... as vrea sa transmit un mesaj direct oamenilor care... care se afla in aceeasi situatie in care era Rob acum cativa ani, as vrea ca mesajul sa vina direct de la Rob si de la cercetatori. Dintr-o perspectiva stiintifica ma intrebam daca se poate specula... Spuneati ca nu stiti exact de ce, dar care ar fi posibilele mecanisme prin care am putea reface controlul creierului asupra membrelor inferioare? Sunt Reggie Edgerton. As spune ca daca ar trebui sa fac o selectie al celui mai bun, al celui mai convenabil mecanism... ar fi ca exista o intrare reziduala descendenta in maduva spinarii, dar nu este suficient doar sa o manifesti ca sa poata fi detectata clinic sau in oricare alt fel si care sa prezinte controlul voluntar al miscarii. Cu alte cuvinte, daca nu te poti misca, nu stii cat de departe poti fi capabil sa te misti. Este ca si cum te-ai afla sub apa si nu poti respira. Nu poti respira, fie ca te afli la cativa centimetri sub suprafata apei, fie ca te afli la un metru sau la cativa metri dedesubt. Chiar si acela care este clasificat individual, ca avand paralizie completa, inca nu stii, anatomic si fiziologic, daca exista unele conexiuni, dar nu ai posibilitatea sa profiti de ele. Exista ideea ca in unele intrari descendente din maduva spinarii... ai acesti axoni, dar sunt silentios functionali. O posibilitate este sa reactivezi aceste conexiuni care deja se afla acolo. Multi dintre ei sunt demielinizati. Poate ca fibrele acestor axoni sunt descrescatoare, poate ca toata aceasta activitate a lor ii face capabili sa se remielinizeze si, intr-un fel, sa devina mai functionali. O alta posibilitate este ca acesti axoni descrescatori ar putea prolifera si ar putea face noi conexiuni ca urmare a acestei activitati permanente. Este aproape sigur ca exista activitate dependenta de mecanismul care o implica. O alta posibilitate, dar mult mai izolata, este ca nu se stie daca exista conexiuni anatomice, dar cumva am putut sa activam sistemul intr-un fel, astfel incat cativa axoni sa poata traversa. Ceea ce este remarcabil in legatura cu controlul voluntar, este cat de bun este controlul lui Rob. Daca ii ceri sa contracte la un nivel scazut, mediu sau intens, o poate face. Isi poate misca muschii la comanda, isi poate misca selectiv muschii corespunzator miscarii pe care intentioneaza sa o faca. Au fost multe motive de ingrijorare legate de momentul in care se refac legaturile de la creier la maduva, sa nu fie cele corecte. Insa daca aceasta situatie exista aici, se pare ca intr-un fel, creierul are o enorma posibilitate de a se adapta si, probabil, de a reface alte rute functionale la circuit. Concluzia este ca nu stim mecanismul sau mecanismele care sunt posibile si suntem nerabdatori sa incercam sa stabilim acest lucru deoarece acesta va fi un factor foarte important in stabilirea tipului de pacient care poate beneficia de aceasta modalitate deosebita. Ca raspuns la ce mesaj vrem sa transmitem comunitatii pacientilor cu leziuni medulare... Cred ca este foarte important sa clarificam ca acest lucru se afla inca in faza de cercetare. Ca nu este ceva eminamente apropiat si ca nu este disponibil pentru oameni, dar trebuie sa se stie ca abia am zgariat suprafata si ca vom invata mai mult cu fiecare zi. Trebuie sa schimbam tehnologia, trebuie sa lucram cu mai multe persoane, avem nevoie de raspunsuri la aceste intrebari despre care am vorbit astazi. Trebuie sa identificam stadiul in care se afla sistemul nervos inainte de a continua. Acest lucru necesita timp si resurse. Cred ca exista o noua posibilitate si cred ca exista o multime de oameni care se straduiesc din greu. Insa nu este disponibil chiar in acest moment. Sunt Rob Summers, iar mesajul meu pentru comunitatea pacientilor cu leziuni medulare si a celor care sufera de paralizie, este ca eu sunt dovada vie ca daca ai un tel suficient de puternic si te concentrezi si esti determinat poti sa te antrenezi si sa incerci toate aceste lucruri. Prin aceasta, sper sa dau speranta milioanelor de oameni care spera, iar celor care si-au pierdut speranta, sper sa le-o redau, spunandu-le povestea mea si prin ce am trecut. Sper sa le ofer o imagine pozitiva. Oriunde v-ati afla, continuati sa va atingeti telurile. Traducere pentru ProStemCell.org niki si alex_wishmaster - titrari.ro

Publicat în Stimulare
Sâmbătă, 16 Februarie 2013 21:27

Nivelurile de stimulare epidurala

Deschide subtitrare in Romana

Traducere

Nivelurile de stimulare epidurala. Buna. Sunt putin confuza dupa discursul medicilor. Ati discutat... din cate am inteles, despre nivelurile de stimulare... ca exista un anume nivel de stimulare pentru a sta in picioare, un alt nivel pentru a merge... Sunt aspecte autonomice la care nici nu te-ai astepta. Ma intreb: Cat de mult... (neinteligibil) daca ati identificat modelul specific nivelului de stimulare. Sunt Susan Harkema. Cred ca cel mai bun mod pentru a incerca sa faci lumina in acest tip de stimulare este unul din acelea pe care le gasesti in ziare. Daca va puteti imagina ca... S-a depus mult efort pentru a determina care sunt parametrii, probabil ca nu acesta este scopul discutiei, dar s-a muncit foarte mult. Avem un model particular. Cand Rob a ajuns in scaunul rulant, nu exista nicio miscare, niciun fel de activitate musculara. Am pastrat aceasta stimulare permanent. Apoi, s-a aplecat si si-a pus greutatea in picioare, iar asta l-a determinat sa se ridice si a putut sta in picioare. Deci, ai aceeasi parametri de stimulare cand nicio informatie nu se intoarce la maduva spinarii... Atunci cand stai in picioare sau faci pasi, nu exista niciun fel de raspuns. Dar cand "incarci" picioarele in conformitate cu un model de stat in picioare, atunci poate sta in picioare. Cu exact aceeasi parametri de stimulare ne-am intors la banda de alergare si am inceput sa-i miscam picioarele dupa modelul mersului pe jos. Dupa aceea, tiparul musculaturii... muschii au inceput sa traga foarte diferit. Prin acest lucru intelegem sa gasim un nivel al stimularii care sa permita sau sa excite sistemul nervos astfel incat sa poata interpreta informatia care se intoarce si sa ia decizia ce anume model de mers ar trebui executat. In ceea ce priveste autonomia, este nevoie de mai multe studii. Evident, unul dintre raspunsuri este ca acesta este un exercitiu-fenomen. Imaginati-va ca ar trebui sa stati asezati patru ani. Imaginati-va ca musculatura a devenit mai slaba, ca ati obosi daca ati incerca sa stati in picioare, iar inima nu ar mai functiona in acelasi fel, ca oasele ar fi mai slabite... Un posibil raspuns este ca acesta este un exercitiu-fenomen. Un alt raspuns posibil este ca circuitele sunt atat de integrate si caile sale se suprapun. Insasi stimularea poate activa cai pentru a imbunatati diferite functii. De asemenea, corpul nostru, fiziologic, este cu totul dependent de acest sistem, interactionand. Deci, daca fortezi un sistem sa actioneze diferit, acest fapt va afecta sistemul. Exista posibilitati. Este necesar sa fie facute mai multe studii pentru a identifica si a intelege cu adevarat mecanismul si ce rezulta din acest lucru. Sunt Reggie Edgerton. Dati-mi voie sa adaug ca, bineinteles nu trebuie sa avem impresia ca toate aceste lucruri se petrec intamplator. Asa cum am spus mai devreme, se bazeaza pe zeci de ani de munca. Avem studii medicale efectuate pe sobolani si din ce am observat la soareci, practic, am aratat ca acelasi lucru se poate intampla si la subiectii umani. In plus, am observat ca exista si alte lucruri, care nu au fost anticipate, pentru ca nu am studiat aceste observatii legate de controlul autonom, de exemplu. Nu am studiat recuperarea miscarilor voluntare, dar avem mult mai mult decat am anticipat. Se bazeaza pe evolutia unor idei pe o perioada de timp destul de lunga. Sunt Jonathan Hodys. Rob a facut 280 de sedinte de antrenament pe o perioada de trei ani inainte de a i se fi implantat electrodul. Inainte de implantarea acestuia, cand Rob statea in picioare, presiunea arteriala ii scadea, iar ritmul batailor inimii era ingrozitor. Cred ca este empiric sa ne gandim ca stimularea epidurala a fost aceea care i-a schimbat hipotensiunea arteriala ortostatica, de a nu mai avea hipotensiune arteriala ortostatica atunci cand sta in picioare, iar inima sa-i functioneze in parametri normali. Pare logic ca am progresat cu stimularea epidurala si antrenamentul. Acestea au dus la modificari autonome si au fost cumva legate de stimularea epidurala. Traducere pentru ProStemCell.org niki si alex_wishmaster - titrari.ro

Publicat în Stimulare

Feedback

Parerea ta conteaza!

O NOUA SANSA | O NOUA VIATA urmareste sa schimbe imaginea dizabilitatii in ceva sexy si atragator. Experiente din scaunul rulant.

Informatii pentru paraplegici, tetraplegici si insotitorii lor, pentru cei care au suferit un traumatism de coloana vertebrala sau alte boli invalidante ale coloanei/maduvei spinarii.

Handicapul este o arta. Este un mod ingenios de a trai
Neil Marcus

Copyright © 2019 ProStemCell.org - All rights reserved.

Top Desktop version