O Noua Sansa | O Noua Viata

Utilizarea creatinei in timpul exercitiilor dupa leziuni ale maduvei spinarii

Utilizarea creatinei in timpul exercitiilor dupa TVM Utilizarea creatinei in timpul exercitiilor dupa TVM

Creatina este un metabolit, care este in mod normal, prezent in concentratii mari in muschi si creier. Descoperita in 1835, atunci cand un om de stiinta francez a descoperit acest element constitutiv al muschilor, creatina este substratul creatinei fosfat, o sursa majora de energie pentru celule. Suplimentarea de creatina administrata oral creste nivelul de creatina in muschii atrofiati la persoanele nomale, precum si in muschii atrofiati dupa leziuni ale maduvei spinarii la sobolani. Sportivii iau frecvent monohidrat de creatina administrata pe cale orala pentru a imbunatati forta musculara si pentru a reduce oboseala acestora in timpul antrenamentelor, de asemenea pentru imbunatatirea absorbtiei oxigenului.

Asadar, creatina poate fi utilizata pentru prevenirea atrofierii muschilor si pentru refacerea muschilor atrofiati dupa leziuni ale maduvei spinarii, scleroza multipla, precum si alte tulburari care pot cauza paralizie. Desi mai multe studii sugereaza faptul ca creatina mareste forta si masa musculara, reduce oboseala la atleti, utilizarea acesteia este controversata. Cu toate acestea, multe studii recente au oferit  probe clinice si de laborator solide ale efectelor benefice ale creatinei pentru reabilitarea si performantele atletice.

Efectele creatinei asupra performantelor atletice

Suplimentele orale de creatina sporesc semnificativ de mult intensitatea, performanta exercitiilor intermitente in care jucatorii se ciocnesc, si a elitei jucatoarelor de fotbal feminin. Tarnovski, et al. au comparat efectele suplimentarii de creatina la barbati si femei si nu a gasit nicio diferenta a acestora in ceea ce priveste genul. Cu toate acestea, creatina s-ar putea sa fie la fel de eficace la persoanele in varsta. Interesant este faptul ca, suplimentul de creatina (25 g/zi) nu pare sa aiba un efect putenic asupra nivelului creatiei plasmatice sau a raspunsului metabolic muscular. Nelson, et al. au aratat ca suplimentele de creatina cresc performanta exercitiilor gradate la un test pe o bicicleta ergometrica. Burke, et al. au demostrat ca barbatii care iau proteine din zer (1.2 g/kg/zi) si monohidrat de creatina (0,1 g/kg/zi), au aratat o crestere a masei musculare, a fortei bancului de presa, o mai mare extensie a cuplului genunchiului, fata de barbatii care luau doar proteine din zer, iar la acestia s-a observat o crestere semnificativ de mare cu privire la masuratorile mentionate mai sus, decat la barbatii care au luat doar un placebo. Aceste efecte benefice ale creatinei s-au mentinut pana la 6 saptamani dupa incetarea administrarii proteinelor din zer si a creatinei. Suplimentele de creatina par a fi la fel sau mai bune decat suplimentele de dextroza pentru cresterea performantei musculare ale atletilor fara handicap. De exemplu, Tarnopolski, et al. au comparat efectele suplimentelor de creatina cu un supliment de proteine si carbohidrati pe 19 barbati tineri si sanatosi. Toti subiectii au facut antrenamente cu greutati timp de 8 saptamani (1ora/zi/6 zile pe saptamana). Toti subiectii au aratat o crestere semnificativa a masei musculare, dar cei care au primit mohidrat de creatina (10g) si dextroza (75g) au castigat 4,3 kg (5.4%), in comparatie cu 1,9 kg (2.4%) la cei care au primit suplimentul de proteine cu carbohidrati, insa ambele grupuri au aratat o crestere similara a masei fara grasimi, forta maxima in timpul antrenamentelor de 16 exercitii de ridicare a greutatilor si a exercitiilor isokinetice pentru genunchi.

Multe alte studii au raportat faptul ca suplimentele de creatina cresc performanta de munca intermitenta (Hamilton, et al.,  Stout, et al., Piatra, et al., Bosco, et al., Crindstaff, et al., Prevost, et al., Volek, et al., Casey, et al., Rossiter, et al., Febbraio, et al.). Suplimentele de creatina ar trebui sa sporeasca intensitatea activitatii musculare pe termen scurt care depinde in principal de nivelul de fosfocreatina. Din acest motiv, creatina ar trebui sa arate efecte benefice la seriile de exercitii cu perioade de recuperare limitate intre repetitii. Miura, et al. au aratat ca creatina (20g/zi) intr-adevar a imbunatatit durata fortei in timpul arcuirii, la subiectii supusi exercitiilor de mare intensitate - de scurta durata pe o bicicleta ergometrica. Creatina nu ar trebui sa sporeasca performanta sarcinilor dependente de glicoza aeroba sau rezistenta mare. Vandeburie, et al. a studiat efectele creatinei asupra capacitatii de rezistenta si a fortei de sprint pe 12 ciclisti care au fost testati pentru rezistenta timp de 2,5 ore de mers pe bicicleta pana la epuizare la un preg predeterminat de 4 mm de lactat, urmat de 5 maxim 10 secunde de sprint separat de un intreval de recuperare de doar 2 minute.

Alimentarea cu creatina nu a vut nici un efect asupra timpului de rezistenta, dar a crescut capacitatea de sprint intermitent la sfarsitul exercitiilor de rezistenta la oboseala. Rezultate similare au fost raportate de alti investigatori. Syrotnik, et al. au evaluat efectele de 0,3g/kg a dozelor de incarcare urmate de 5 saptamani de mentinere (0,03 g/kg/zi) a monohidratului creatinei. La 22 de caiacisti, care au facut antrenamente de vaslire continua si de rezistenta, suplimentul de creatina nu a schimbat compozitia organismului, performanta vaslirii, a timpului sau a fortei. Cu toate acestea, dupa 5 saptamani de antrenament, toti subiectii au aratat imbunatatiri in aproape toti parametrii de performanta masurati, dar nu a fost nicio diferenta intre cei tratati cu creatina si cei tratati cu placebo. Pe scurt, desi multe date sustin faptul ca suplimentele de creatina au efecte de crestere a performantei, acestea par a fi foarte proeminente in anumite conditii ale exercitiului, iar suplimentul de creatina pare a fi cel mai util pentru performanta activitatilor de rezistenta efectuate in serii scurte si repetate. Suplimentele de creatina nu par a imbunati rezistenta izometrica maxima, rata de productie a fortei maxime sau performanta exercitiilor aerobe.

Efectele creatinei asupra reabilitarii musculare

Monohidratul de creatina creste capacitatea de exercitiu la persoanele cu leziuni ale maduvei spinarii. In proiectul Miami, Jacobs, et al. au selectat aleator 16 barbati cu leziuni ale coloanei cervicale administrandu-le monohidrat de creatina (20g/zi) sau placebo timp de 7 zile, urmate de 21 de zile fara tratament si apoi au schimbat grupurile de tratament timp de 7 zile. Ei au masurat forta maxima a bratului, timpul de oboseala, ritmul cardiac, respiratia, volumul respirator si alti parametri metabolici in timpul exercitiilor. Au descoperit ca subiectii care au primit creatina au avut consumul oxigenului, eliminarea dioxidului de carbon si volumul respirator mai mare decat la subiectii care au primit placebo. Retineti faptul ca subiectii au primit creatina doar 7 zile iar imbunatatirea fortei si a oboselii s-arputea sa nu apara dupa o perioada de tratament atat de scurta. Cu toate acestea, tratamentul pare sa imbunatateasca capacitatea de aface exercitiu intensiv si  de atingere a gradului maxim de utilizare a oxigenului, producerii dioxidului de carbon si a parametrilor respiratori.

Suplimentele de creatina faciliteaza, de asemenea, reabilitarea atrofiei sau a atrofiei musculare asociata cu neutilizare. Hespel, et al. e studiat efectele suplimentelor de creatina pe adulti tineri (n 22), supusi la imobilizarea unui picior cu gips timp de 2 saptamani si apoi reabilitat timp de 3-10 saptamani. Au descoperit ca imobilizarea reduce dimensiunea cvadricepsului cu 10%, iar farta cu 25%. Subiectii tratati cu creatina au recastigat semnificativ de repede  dimensiunea si forta musculara fata de cei netratati. Creatina pare sa aiba efecte benefice in boli care cauzeaza atrofie musculara.

Pacientii cu boala McArdle (lipsa enzimei fosforilaza), au raportat ca suplimentul de creatina (5 zile de doze mari 150mg/kg/zi), a imbunatatit atat forta musculara si epuizarea fosfocreatinei din muschi. Ikeda, et al. a aratat recent ca monohidratul de creatina mareste forta de apucare, reduce contracturile membrelor superioare, creste greutatea musculara a bicepsilor la soarecii Wobbler, un tip de soareci care este model pentru distrofie musculara. Creatina este benefica in tulburari de sinteza a creatinei si in bolile degenerative ale muschilor si altor tesuturi. Anomalii ale creatinkinazei joaca un rol major intr-o varietate de boli, inclusiv musculare, ale creierului, cardiace si renale, precum si a cancerului. Suplimentele de creatina pot reduce oboseala si imbunatati puterea in boli mitocondriale si deficienta de fosforilaza sau boala McArdle.

Walter, et al. au selectat aleator 36 de pacienti cu diferite tipuri de distrofie musculara administrandu-le creatina sau placebo timp de 8 saptamani si a constatat imbunatatiri usoare dar semnificative a fortei musculare si a activitatilor zilnice. Tarnopolski & Parise au constatat  ca pacientii cu boli neuromusculare au nivelul de fosfocreatina si ATP scazut. Au raportat ca monohidratul de  creatina imbunatateste forta la pacientii cu boli neuromusculare. Efectele suplimentelor cu monohidrat de creatina la persoanele in varsta sunt neclare. Desi suplimentele cu monohidrat de creatina cresc masa musculara, masa fara grasimi si sporesc intensitatea exercitiilor la barbatii tineri si sanatosi si la femei, cateva studii ale monohidratului de creatina pe indivizi in varsta nu au aratat dovezi convingatoare ale efectelor benefice asupra masei musculare sau a functiei Tarnopolski. Bernan, et al. au evaluat efectul administrarii pe cale orala a 20g/zi de monohidrat de creatina cu sau fara exercitii de ridicare a greutatilor. In timp ce antrenamentul creste performanta suplimentul de creatina nu a facut-o. Acest efect redus a suplimentului de monohidrat de creatina la persoanele varstnice poate explica de ce suplimentul de creatina nu are efect asupra tuturor persoanelor cu artrita reumatoida.

Doza si durata optima a suplimentarii de creatina

Efectele suplimentarii de creatina depind de fiecare persoana in parte. In mod normal organismul sintetizeaza creatina din aminoacizii glicinei, arginina si metionina din rinichi, ficat si pancreas. In muschi, aproximativ 40% din creatina este libera in timp ce 60% este fosforilata. Un individ obisnuit transforma aproximativ 2-4 grame de creatina. Astfel, 5-6 grame de creatina ar trebui sa fie mai mult decat suficient pentru a furniza si a inlocui creatina din muschi. Unele probe indica faptul ca organismul contine mecanisme homeostatice care inhiba absorbtia si utilizarea creatinei atunci cand anunite niveluri au fost atinse. Nu exista dovezi ca aportul de creatina mai mare de 20-30 g/zi are beneficii suplimentare asupra absorbtiei creatinei sau a performantei. Persoanele care au nivel maxim de creatina 150mmoli/zi masa uscata, de obicei, absorb creatina in plus si nu arata cresterea performantelor. Aceasta limiteaza posibilele efecte secundare nocive ale supradozajului cu creatina. Efectele benefice ale creatinei depind, in mod clar, de nivelul existent al creatinei in ambele surse exogene si endogene. Durata optima a suplimentarii de creatina pe termen scurt (4-7 zile) nu ar putea spori performanta anumitor exercitii.

Green, et al. au descoperit ca suplimentarea de creatina timp de 6 zile nu a schimbat forta musculara medie sau maxima la barbatii activi fizic care fac exercitii de ridicare a greutatilor. Mujika, et al. au raportat ca administrarea timp de 5 zile de monohidrat de creatina la 20 de inotatori foarte bine pregatiti nu au aratat diferente semnificative ale performantei timpului sau ale acumularii de lactat, desi grupul tratat a avut nivelul amoniacului din sange scazut dupa antrenament. Barnett, et al. au aratat ca suplimentarea de creatina timp de 4 zile nu mareste nivelul creatinei in muschii odihniti si nu imbunatateste performanta sprinturilor multiple. Redono & Terrillon au constatat ca suplimentarea de creatina timp de 7 zile nu sporeste sprintul sau performanta in alergarea de 700m. Desi cele mai multe studii pe suplimentarea de creatina s-au concentrat asupra muschilor, multe alte tesuturi au nivel ridicat de creatina sau preiau creatina ingerata. Ipsiroglu, et al., au examinat concentratia de creatina din tesut, dintr-o serie de tesuturi de la diverse specii de animale, dupa suplimentarea cu creatina administrata pe cale orala. Inainte de suplimentare nivelul cel mai mare de creatina este in creier, schelet si muschii inimii (10-12 micromol/g greutate umeda), iar cel mai mic este in ficat, rinichi si plamani (5-8 micromoli/g). Suplimentarea mareste totalul de creatina cu doar 15-55% in organele care aveau nivelul de creatina crescut inainte de suplimentare. Dechent, et al. au raportat ca suplimentarea de creatina timp de 4 saptamani (20g/zi) mareste semnificativ nivelul creatinez din creier cu 8.7%, dar cu o variabilitate considerabila de (3.5-13.3%) la persoanele sanatoase. Rata de creatina a corpului este de obicei 2.5-3.0 grame pe zi si probabil de 5-6g/zi la atletii supusi antrenamentelor de inalta intensitate. O posibila abordare a suplimentarii cu creatina este de a lua o doza de 20g/zi in 4 doze divizate, timp de o saptamana si apoi, de a mentine acel nivel cu 6g/zi pentru durata exercitiilor.

Creatina se gaseste din belsug in carne. Un kilogram de friptura poate contine cateva grame de creatina. In timp ce nivelul maxim al cretinei plasmatice era mai mic dupa ingerarea carnii, decat dupa ingerarea monohidratului de creatina, nivelul cretinei plasmatice a fost mentinut pe o perioada mai mare de timp.

Mecanismele creatinei - Cresterea musculara indusa

Mecanismul prin care suplimentarea de creatina pe cale orala mareste forta musculara, nu este clar. Mecanismul, aparent, nu implica sinteza crescuta de proteine musculare. Parise, et al. au examinat efectele mohidratului de creatina (20g/zi timp de 5 zile urmate de 5g/zi timp de 3-4 zile) asupra metabolismului proteic, comparat cu placebo (glucoza), pe barbati tineri si sanatosi si pe femei. Suplimentul de creatina administrata pe cale orala, a marit semnificativ nivelul creatinei din muschi cu 13.1% si a redus oxidarea leucinei, dar nu a marit rata masei  incorporarii musculare a leucinei radioactive. Deci, creatina administrata pe cale orala poate reduce degradarea musculara, dar nu mareste cantitatea de sinteza a proteinelor musculare. De asemenea, suplimentarea de creatina pe termen scurt nu modifica raspunsul hormonal la antrenamentele de rezistenta, sugerand ca aceasta nu actioneaza schimband nivelul hormonal. Suplimentarea cu creatina (25g/zi), de asemenea, nu modifica nivelul lipidelor din sange, chiar daca mareste semnificativ masa corporala fara grasimi. Creatina ingerata se acumuleaza in muschi unde este fosforilata de creatinkineza pentru a deveni o sursa de energie.

Haris, et al. a aratat ca creatina administrata pe cale orala absorbita de muschi a fost mai mare in primele 2 zile de suplimentare. Wiedermann, et al. au studiat afuxul creatinei ingerate la voluntari normali folosind 31P transfer-saturatie de spectroscopie de rezonanta magnetica nucleara pentru a masura fosfocreatina din muschi. Voluntarii au primit 20g/zi monohidrat de creatina timp de 6 zile. In paralel cu imbunatatirea performantei musculare in timpul exercitiilor fizice intermitente, ei au gasit o crestere a fosfocreatinei de 23% in muschi de la 28.5± 2.7 la 34.9 ± 2.8 mm. Alti metaboliti (inclusiv fosfati anorganici, Mg intracelular liber si pH-ul citosolic), nu s-au schimbat. Activitatea creatin-kinezei, enzima care adauga fosfor cratinei pentru a forma fosfocreatina, nu s-a schimbat. Aceasta sugereaza faptul ca creatina ingerata este absorbita de muschi si fosforilat pentru a furniza energie suplimentara muschilor reprezentand performanta musculara imbunatatita. Dangott, et al. a raportat ca tratamentul cu monohidrat de creatina administrat sobolanilor a crescut semnificativ numarul de nuclee noi in muschii acestora, fata de sobolanii netratati. Au concluzionat ca suplimentul a imbunatatit activitatea "celulelor satelite" din muschi si au marit masa musculara. Cu toate acestea, acest studiu nu a fost repetat de nici un alt laborator de aceea trebuie considerat preliminar.

Creatina poate modifica metabolismul general al organismului. De exemplu, Rico-Sanz & Mendez Marco au aratat ca suplimentarea de creatina (20g/zi) a crescut semnificativ consumul de oxigen la barbatii tineri, reduce acumularea de amoniac din sange si a marit timpul necesar epuizarii in timpul exercitiilor. Jacobs, et al. au constatat ca suplimentarea cu creatina imbunatateste capacitatea anaeroba si a deficitelor de oxigen acumulate. Jones, et al. au aratat ca suplimentarea de creatina imbunatateste semnificativ consumul de oxigen in timpul exercitiilor obisnuite pe bicicleta. Arciero, et al. au selectat aleator 30 debarbati tineri voluntari pentru 3 tratamente creatina, creatina + antrenament, placebo + antrenament. Au gasit o crestere semnificativa a masei totale a corpului fara grasimi, a fortei musculare, a fluxului de sange periferic, a consumului de energie, precum si a reducerii colesterolului din sange.

Ernest, et al. au raportat ca monohidratul de creatina purificat reduce lipidele din sange la barbati si femei. Au administrat celor 34 de subiecti fie 5g creatina plus 1g de glucoza sau doar 1g de glucoza de 4 ori pe zi timp de 5 zile, iar apoi de 2 ori pe zi timp de 51 de zile. Toti subiectii au avut concentratia totala de colesterol din sange 200mg/dl. Colesterolul nu s-a schimbat in timp ce nivelul triglicerolului si a densitatii foarte mici a lipoproteinei C a scazut cu 23 si 22% pana in saptamanile 4 si 8, si au ramas reduse cu 26% in saptamana 12. La femei, azotul ureic sanguin a crescut usor de la 11.8±0.7 la 13.8±0.7mg/dl. In caz contrar nu a existat nicio schimbare a altor hipoproteine-C, a colesterolului total la raporturile hipoproteinei de inalta densitate, a glucozei, creatinei, masei corporale, sau a indexului de masa corporala a grupurilor tratate.

Creatina are multe alte efecte asupra muschilor, care nu sunt bine intelese. De exemplu, faciliteaza relaxarea muschilor si forta de extensie a genunchilor, dar nu si a bratelor. De exemplu, Van Leemputte, et al. a studiat cuplul maxim, contractia, precum s itimpul de relaxare de 3 secunde a flexiei cotului cu perioade de repaus de 10 secunde. Au descoperit ca incarcatura de creatina (4-5g/zi) nu a afectat cuplul maxim sau contractiile, dar reduce considerabil timpul de relaxare cu aproximativ 20%. De asemenea, Urbanski, et al. au evaluat efectele incarcarii creatinei (5g de monohidrat de creatina + 3g de dextroza), in ceea ce priveste performantele baietilor adolescenti la un numar de exercitii de forta. Au descoperit ca, creatina mareste forta maxima izometrica si timpul pana la oboseala a extensiei genunchiului, dar nu si a apucarii cu mana, concluzionand faptul ca creatina mareste forta musculara doar a maselor mari.

Efectele creatinei asupra tesuturilor fara muschi

Creierul contine o concentratie foarte mare de creatina. Defecte ale sintezei creatinei prezente cu regresie de dezvoltare, simptome extrapiramidale si epilepsie greu de tratat. Stolkner, et al. au tratat un copil cu deficit de guanidinoacetat mitiltransferaza, o enzima esentiala pentru depozitarea si transportarea energiei legata de fosfat in muschi si creier, aratand ca administrarea pe cale oarla a monohidratului de creatina o perioada lunga de timp (4-8 g/zi) a imbunatatit substantial simptomele clinice neurologice in globus palliadus si anomaliile electroencefalografice. In mod similar, suplimentarea de creatina probabil a stabilizat progresia bolii Leigh in stadiu incepator, la un pacient de 19 ani, manifestand tulburari extrapiramidale severe cu distrofie generalizata si coreatetoza asociata cu deficit citocromoxidaza. De asemenea, suplimentarea de creatina a fost eficace in 2 cazuri de deficit de creatina in creier, insa nu a fost eficienta intr-un caz de posibila deficienta a transferului creatinei.

Creatina poare fi benefica pentru creier si tulburari ale maduvei spinarii, inclusiv pentru bolile Huntington si Parkinson. Ikeda, et al. au raportat ca ingerarea monohidratului de creatina protejeaza soarecii cu superoxid dismutaza mutanta, impotriva degenerarii celulelor motorii, un model de scleroza laterala amiotrofica. Wilken, et al. au raportat ca suplimentarea de creatina previne sangerarea ATP in triunghiul cerebral anoxic neonetal la soareci. De asemenea, creatina reduce schimbarile apei in fibrele neurale din substanta alba a creierului si a concentratiilor metabilitului cerebral a creierului soarecilor dupa ischemie globala tranzitorie.

Efectele creatinei asupra tesuturilor

Inima contine, de asemenea, un nivel ridicat de creatina. Vona-Dais, et al. au examinat efectele creatinei asupra functiei cardiace la sobolani care au avut endotoxemie acuta indusa de endotoxine bacteriene. Creatina administrata inimilor sobolanilor tratati cu ser a probus un efect inotrop negativ semnificativ reducand presiunea ventriculara stanga cu 30% la cea mai mica concentratie (1mm) si 50% la cea mai mare concentratie (10 mm) de creatina testata. Tratamentul endotoxin a redus semnificativ rata de fosfocreatina/ATP si fosfocreatina/PI in inima la 4 ore dupa administrarea endotoxinei. Aceste date sugereaza, faptul ca, creatina nu numai ca nu contribuie la mentinerea miocardica in endotoxina, dar poate avea si efecte nocive asupra functiei cardiace la sobolani normali. In cele din urma, creatina si analogiile acesteia cum ar fi ciclocreatina, au efecte anti-tumorale, anti-diabetice si protejeaza tesuturile impotriva degradarii hipoxice, ischemice, neurodegenerative sau musculare. Mecanismele acestor efecte nu sunt bine intelese. Maril, et al. au studiat efectele co-transportului de ciclocreatina si Na asupra celulelor umane canceroase din san, constatand ca ciclocreatina are o afinitate de 10 ori mai mare pentru transportorii de creatina celulelor canceroase care sunt mai rezistenti la adriamicina, fata de cei care nu sunt. Difuzia pasiva a ciclocreatinei, de asemenea, mai mare de 3-4 ori in celulele rezistente. Transportul de ciclocreatina a fost insotit de o crestere rapida a Na intracelular si poate explica abilitatea ciclocreatinei de a cauza umflarea anumitor celule si moartea acestora.

Posibilele efecte secundare ale suplimentarii de creatina

Putine studii oficiale de toxicologie au fost fectuate pentru a evalua potentialele efecte secundare ale suplimentarii de creatina. Suplimentele de creatina nu sunt bine controlate in ceea ce priveste contaminantii. De exemplu, monohidratul de creatina comercial poate contine cantitati variabile de diciandiamina, dihidritrizina, creatina si ioni. Creatina este de asemenea, frecvent extrasa din tesut bovin, din cauza temerilor de encefalopatie spongiforma bovina, autoritatile franceze interzic vinderea produselor ce contin creatina. Sportivii de multe ori consuma 20g de monohidrat de creatina pe zi timp de cateva saptamani inainte si in timpul antrenamentelor intensive, iar unii dintre ei au luat 10g de creatina pe zi timp de cateva luni sau chiar ani.

Poortmas & Francaux subliniaza faptul ca, in ciuda mai multor rapoarte media cu privire la efectele adverse ale suplimentului de creatina, nu exista niciun raport bine documentat al efectelor adverse ale suplimentului de creatina. Singura schimbare gasita, mai mult sau mai putin consecventa de multe grupuri este o crestere a masei corporale fara grasimi. Tulburari gastro-intestinale si crampe musculare au fost raportate ocazional la persoanele sanatoase si mai multi luptatori care au murit sau au avut complicatii de la deshidratare, aceste persoane au luat creatina cu toate ca conexiunea cu aceasta nu este clara. Desi rapoarte neoficiale de disfunctii ale ficatului si rinichilor au fost sugerate, niciun studiu nu a demonstrat astfel de efecte la grupuri mici de sportivi care luau creatina de o luna sau mai mult timp. Cauza cresterii masei corporale asociata cu suplimentarea de creatina, nu este bine inteleasa. Saab, et al. au folosit recent spectroscopia prin rezonanta magnetica pentru a evalua muschii subiectilor care au luat 20g de creatina timp de 5 zile in comparatie cu controalele placebo. Ei au gasit schimbari in concordanta cu cresterea apei intracelulare. Praise, et al. au aratat ca suplimentarea de creatina a imbunatatit  total fosfocreatina din muschi, insa nu a crescut rata proteinelor sintetice masurata la absorbtia leucinei, dar a redus oxidarea leucinei (20 %) si aparitia leucinei-B-plasmatice la barbati dar nu si la femei, sugerand faptul ca creatina poate avea efectele anticatabolice asupra unor proteine la barbati. Pentru ca mai multe studii au aratat o crestere a rezultatelor secundare ale metabolismului muscular, si  continut mai mare de apa intracelulara in muschi si au exiatat cateva decese, din cauza deshidratarii, a unor luptatori care luau creatina, este o idee foarte buna sa bei multa apa daca consumi creatina.

Schilling, et al. au evaluat siguranta pe termen lung a atletilor care consuma suplimente de aproximativ 10g/zi timp de 0.8-1.0 si 1.0 ani in comparatie cu placebo. Compozitia chimica a sangelui, examenul clinic si nivelul hormonal au fost masurate precum si masa corporala, compozitia organismului si frecventa cardiaca de repaus si a tensiunii arteriale. Suplimentarea de creatina pe termen lung, nu a schimbat dincolo de limitele normale parametrii masurati, cu toate ca a crescut nivelul de creatina din sange si a proteinelor totale. Kreider, et al. au evaluat efectele unui amestec de 15.75 g/zi de fosfat de creatina pe 25 de jucatori de fotbal din divizia IA NCAA, comparandu-le cu cele ale jucatorilor din aceiasi divizie care au primit placebo fara creatina. Au constatat crestere semnificativa a masei corporale fara grasimi, a bancului de presa, a performantei in ridicarea altor grautati, si a performantei sprintului, dar nicio schimbare a parametrilor hematologici sau a efectelor secundare a subiective. Volec, at al. au testat efectele suplimentarii de creatina pe barbati performand sprinturi repetate pe bicicleta pe caldura, si nu au gasit nici o dovada de simptome adverse inclusiv crampe musculare.

Creatina mareste masa musculara

De asemenea, Volek, et al. nu au gasit nici un efect, al antrenamentelor dure de rezistenta si a suplimentarii de creatina, asupra lipidelor din sange. In doze de 20 g/zi suplimentarea de creatina pare a fi bine tolerata de oamenii cu o varietate de tulburari pe perioade de cateva saptamani. De exemplu, monohidratul de creatina nu a avut efecte negative semnificative asupra performantei exercitiilor, miscarii oculare sau asupra activitatilor de zi cu zi la persoane cu boli mitocondriale. Consumul mare de creatina mareste masa fara grasimi, dar aparent nu afecteaza tensiunea arteriala, nivelul creatinei plasmatice, activitatea creatinkinazei la barbati si femei. Aceasta nu afecteaza nivelul hormonilor de crestere sau a lipidelor din sange.

Concluzii

Creatina este un substrat important de energie pentru muschi si creier. Multe studii aleatorii au furnizat date sugestive despre faptul ca creatina sporeste performantele atletice. Suplimentarea de creatina pe termen scurt nu pare a mari rezistenta sau performantele aerobe. Toate acestea, multe probe indica faptul ca suplimentara de creatina imbunatateste performanta exercitiilor de forta intense facute in serii repetate si scurte. Suplimentarea de creatina poate facilita reabilitarea unor conditii neurologice si a atrofiei musculare. Un studiu indica faptul ca monohidratul de creatina administrat timp de o saptamana a imbunatatit consumul de oxigen, produce un debit mai mare de dioxid de carbon, si a marit volumul fluxului respirator la persoanele cu leziuni ale maduvei spinarii. Alt studiu a sugerat faptul ca, suplimentarea de creatina opreste sau reface muschii atrofiati in asociatie cu purtarea piciorului in gips. Creatina are, de asemenea, efecte benefice semnificative asupra pacientilor cu deficienta de creatina. Doza si durata optima a suplimentarii de creatina depinde de persoana. Organismul sintetizeaza creatina, iar carnea contine concentratii relativ ridicate de creatina. Rata de creatina a corpului este de 2-4 g. Nu exista dovezi ca aportul de creatina mai mare de 20-30 g/zi ar putea avea efecte suplimentare asupra absorbtiei creatinei de catre muschi sau asupra performatei. O perioada de 5-7 zile de doze mari (20 g/zi) de creatina urmate de o doza de 5 g creatina pe zi in timpul exercitiilor este rezonabil. Creatina administrata oral este preluata de muschi. Creatina nu pare a stimula sinteza proteinelor, si un studiu a sugerat faptul ca creatina poate stimula celulele musculare satellite sa produca mai multe celule. Creatina este fosforilata in muschi. Creatina este preluata si de alte tesuturi unde poate exercita o serie de alte efecte, inclusiv imbunatatirea consumului de oxigen si reducerea lipidelor din sange. Creatina are efecte majore asupra creierului si a inimii.

La pacientii care au nivelul creatinei scazut sau boli care duc la scaderea acesteia, suplimentarea de creatina poate avea efecte dramatice. Creatina sau analogii acesteia, de asemenea, au fost raportate a avea efecte antitumorale. In special, un analog de timp real numit ciclocreatina pare sa creasca Na si moartea celulelor tumorale. In pofida rolului sau important in metabolismul energic si in multe tesuturi, suplimentarea cu creatina a avut un remarcabil record de siguranta. Atletii frecvent consuma 20 g monohidrat de creatina pe zi, saptamani, luni sau chiar ani la rand fara niciun raport bine motivat de efecte secundare adverse. Desi rapoarte neoficiale de crampe musculare sunt multe, studiile clinice supravegheate nu au raportat astfel de efecte. Astfel, creatina pare a fi un supliment alimentar relativ sigur care poate facilita reabilitarea muschilor atrofiati si spori terapia prin exercitii. Efectele secundare sunt minime, probabil pentru ca tesuturile incarcate cu creatina nu mai preiau creatina suplimentara. Creatina nu afecteaza hormonii de crestere sau alti hormoni si nu exista date convingatoare ca afecteaza rinichii sau ficatul.

Prof. Dr. Wise Young

Articol scris de Ana Tomita, voluntar ProStemCell.org. Toate drepturile rezervate.

ATENTIE: Preluarea acestui articol este INTERZISA fara acordul in scris al ProStemCell.org


Feedback

Parerea ta conteaza!

O NOUA SANSA | O NOUA VIATA urmareste sa schimbe imaginea dizabilitatii in ceva sexy si atragator. Experiente din scaunul rulant.

Informatii pentru paraplegici, tetraplegici si insotitorii lor, pentru cei care au suferit un traumatism de coloana vertebrala sau alte boli invalidante ale coloanei/maduvei spinarii.

Handicapul este o arta. Este un mod ingenios de a trai
Neil Marcus

Copyright © 2019 ProStemCell.org - All rights reserved.

Top Desktop version