Edgerton a afirmat ca, desi vor trece cativa ani pana ce noile abordari vor fi disponibile pe scara larga, el crede acum ca este posibil ca aceste abordari sa imbunatateasca in mod semnificativ calitatea vietii pacientilor cu leziuni grave la maduva spinarii si ca ii va ajuta pe acestia sa isi recupereze mai multe functii ale corpului.
"Oamenilor care sufera de paralizie li se spune de multe ori foarte devreme: 'Nu va faceti nicio speranta, deoarece nu o sa va mai recuperati functiile de mai jos de leziune'" a declarat acesta. "Li s-a spus acest lucru de zeci de ani, si inca li se spune si in ziua de astazi. Insa acest lucru era ridicol inainte, iar acum este chiar si mai ridicol."
Anul trecut, Edgerton si colegii sai, Susan Harkema si Claudia Angeli de la Universitatea din Louisville si Yury Gerasimenko de la Universitatea UCLA, au raportat ca patru tineri care erau paralizati de ani de zile au reusit sa isi miste picioarele, soldurile, gleznele si degetele de la picioare pe urma stimularii electrice epidurale a maduvei spinarii. Insa pentru aceasta procedura era necesar ca stimulatorul sa fie implantat pe cale chirurgicala si activat - iar acest dispozitiv trebuie sa ramana sub piele timp de cativa ani.
La inceputul acestui an, o echipa condusa de Gerasimenko si Edgerton, impreuna cu Ruslan Gorodnichev de la Academia de Stat de Educatie Fizica si Sport Velikie Luky din Rusia, a demonstrat ca ar putea determina miscari pas cu pas involuntare la persoane sanatoase, care nu sufera de nicio leziune, folosind stimularea neinvaziva. Aceasta constatare l-a determinat pe Edgerton sa creada ca aceeasi abordare ar putea fi eficace si pentru persoanele care sufera de paralizie totala.
In noua cercetare, cinci barbati au participat la cate o sesiune de formare de 45 de minute pe saptamana, timp de 18 saptamani. Timp de patru saptamani, acestora li s-au administrat doua doze de buspirona pe zi, un medicament frecvent utilizat in tratarea afectiunilor de anxietate.
Cercetatorii au amplasat electrozi in puncte strategice pe piele, in regiunea lombara si in apropiere de coccis si apoi au administrat un model unic de curenti electrici. Sarcinile electrice nu au provocat niciun disconfort pacientilor, care stateau intinsi.
Edgerton a spus ca cei mai multi experti, inclusiv el insusi, au presupus ca persoanele care erau complet paralizate nu ar mai fi avut conexiuni neuronale in zona leziunii maduvei spinarii.
Cercetatorii nu stiu inca daca pacientii care sunt complet paralizati pot fi instruiti sa suporte in totalitate greutatea corpului lor si daca vor mai putea merge pe jos. Insa Edgerton si colegii sai au publicat acum datele de la noua persoane care si-au recastigat controlul voluntar al picioarelor - patru care aveau implanturi epidurale si cinci din cel mai recent studiu.
Persoanele care fac parte din noul studiu au varste cuprinse intre 19 si 56 de ani; leziunile lor au fost provocate in timpul activitatilor sportive sau, intr-unul din cazuri, intr-un accident auto. Toate aceste persoane au fost complet paralizate timp de cel putin doi ani. Identitatile lor nu sunt dezvaluite.
Acest studiu a fost finantat de Institutiile Nationale de Sanatate ale Institutului National de Imagistica Biomedicala si Bioinginerie (granturi U01EB15521 si R01EB007615), Fundatia Christopher si Dana Reeve, Fundatia Walkabout si Fondul Stiintific Rus.
Edgerton estimeaza cheltuiala pacientilor pentru noua abordare cam la o zecime din cheltuiala tratamentului in care se foloseste stimulatorul epidural pe cale chirurgicala (care este, de asemenea, inca experimental) - si, pentru ca nu este necesara o interventie chirurgicala, aceasta abordare ar fi mult mai accesibila pentru mai multi pacienti.
Coautorii acestui studiu au fost Gerasimenko, care a gandit noua abordare si care este director al laboratorului de fiziologie a aparatului locomotor la Institutul Pavlov din Rusia si cercetator in cadrul departamentului de biologie integrativa si fiziologie al Universitatii UCLA, precum si Daniel Lu, profesor universitar de neurochirurgie, cercetatorii Morteza Modaber, Roland Roy si Dimitry Sayenko, tehnicianul de cercetare Sharon Zdunowski, omul de stiinta si cercetatorul Parag Gad, coordonatorul de laborator Erika Morikawa si asistentul de cercetare Piia Haakana, toti de la Universitatea UCLA; si Adam Ferguson, profesor asistent de neurochirurgie la Universitatea UC din San Francisco.
Edgerton si echipa lui de cercetare planuiesc de asemenea sa studieze si persoanele care sufera de paralizie grava, dar nu completa. "Starea acestora s-ar putea ameliora chiar mai mult", a spus el.
Oamenii de stiinta pot lucra doar cu un numar mic de pacienti, din cauza resurselor limitate, dar Edgerton este optimist ca cercetarea va putea beneficia de multe altele. Aproape 6 milioane de americani traiesc cu paralizie, dintre care aproape 1,3 milioane sufera de leziuni la maduva spinarii.
Sursa: National Institute of Biomedical Imaging and Bioengineering
Articol scris de Codrut Ancuta, voluntar ProStemCell.org. Toate drepturile rezervate.
ATENTIE: Preluarea acestui articol este INTERZISA fara acordul in scris al ProStemCell.org
