Dysport este o forma diferita a toxinei botulinice A. Desi nu s-a aprobat utilizarea sa in acest sens, BTX-A este folosita frecvent in tratarea incontinentei urinare, fisurilor anale, spaticitatii, distoniilor focale si a afectiunilor temporo-mandibulare. A fost folosita in tratamentul durerilor neuromusculare, chiar daca toxina nu afecteaza direct nervii senzoriali, deoarece activitatea musculara anormala poate fi asociata cu crampe, si inclusiv cu dureri ale vezicii urinare. Unele date arata ca la animale toxina botulinica poate afecta activitatea neuronilor nociceptivi. In anul 2000, FDA a autorizat in SUA folosirea toxinei botulinice B (BTX-B) in tratarea distoniei cervicale, o afectiune a grupelor de muschi de la gat. O versiune chinezeasca mai ieftina dar mai putin eficienta este de asemenea, disponibila. Cu toate ca nu au fost autorizate alte forme de toxina botulinica, au fost testate diferite versiuni si fragmente ale acesteia.
Tratamentul cu toxina botulinica
Toxina botulinica a fost studiata ani la rand. In 1949, Justinus Burgen a descoperit ca toxina bloca transmisia neuromusculara. In anii 50 a fost folosita in tratarea ridurilor. Injectata in muschi, in cantitati mici, toxina actioneaza asupra nervilor motorii, prevenind eliberarea neurotransmitatorilor de la nervi care paralizeaza sau slabesc muschiul. Efectul injectiei dureaza de obicei doar 3-4 luni, repetarea procedurii fiind necesara pentru mentinerea acestuia pe o perioada mai mare de timp. Au fost identificati sapte membri din familia toxinei botulinice (A-G) cu trei subcategorii in grupa A. In 1989, FDA (The Food and Drug Administration) din SUA a aprobat utilizarea toxinei botulinice A (BTX-A) in tratamentul strabismului (privirea incrucisata), blefarospasmului (contractia spasmodica) si a spasmului hemifacial (spasme ale fetei). In 2002 FDA a autorizat utilizarea botoxului pentru tratarea ridurilor faciale. BTX-A este comercializat sub denumirile de Botox si Dysport.
Mecanismul de actiune
BTX-A este compusa din trei parti: un lant greu si doua lanturi usoare. Injectat in muschi, in cantitati mici, lantul greu de toxina botulinica se agata de suprafata nervilor motorii unde se produce endocitoza (membrana este internalizata de celula). Un studiu recent arata ca o proteina din membrana numita SV2 este receptorul toxinei botulinice. Lantul greu s-a dovedit a fi o unealta utila in transportarea altor molecule la celule. Lanturile usoare de toxina botulinica sunt enzime (proteaze) care impart proteine SNAP-25 in familia SNARE. Aceste proteine sunt esentiale in eliberarea acetilcolinei (neurotransmitaturul care activeaza muschii). Nervii motorii tratati cu BTX-A au tendinta de a se umple si a se umfla mai apoi din cauza veziculelor de acetilcolina neutilizate. BTX-A si BTX-B reduc intreaga activitate musculara, atat datorita activitati motorii voluntare cat si involuntare, de obicei in 24-48 de ore iar paralizia dureaza cateva luni.
Efecte secundare ale tratamentelor cu Botox
Tratamentele pe baza de toxina botulinica sunt asociate cu anumite complicatii. Slabirea muschilor este cel mai frecvent efect secundar raportat. Locul injectiei poate fi inflamat si sensibil. Pot aparea simptome asociate gripei. Poate aparea durere in muschii alaturati. Aceste efecte pot aparea in 20-30% din cazuri. Exista posibilitatea injectarii gresite a toxinei intr-un alt muschi. Injectata in gat sau in apropierea acestuia, toxina poate afecta abilitatea de a inghite si poate cauza uscarea cavitatii bucale (un efect secundar al toxinei asupra nervilor care stimuleaza secretia salivei). Efectele benefice ale substantei pot sa nu apara timp de 7-10 zile si pot dura 4-6 saptamani. Daca se foloseste repetat si mai des de 12 saptamani, corpul dezvolta anticorpi impotriva toxinei botulinice,ceea ce determina reducerea eficientei. Anticorpi impotriva serului (anti-toxina) poate fi un tratament al toxinei botulinice.
Efectul botoxului asupra motoneuronilor
BTX-A este de regula considerata o toxina cu actiune de lunga durata, dar reversibila. Cu toate acestea, BTX-A poate fi toxica pentru motoneuroni. La sobolani nou nascuti, a fost raportata o crestere a potentialului electrotonic intre motoneuroni si alti neuroni din cauza toxinei. Este cunoscut faptul ca BTX-A stimuleaza producerea axonului motor in muschi. Acest fenomen poate avea efecte secundare neprevazute. In 1977, Sumner a raportat ca injectarea de BTX-A in limba sobolanilor a produs aceleasi schimbari la nivelul motoneuronilor ca si cele date de taierea axonului, cu scaderea numarului dendritelor si aparitia anomaliilor la nivelul acestora, cresterea astrocitelor in jurul motoneuronilor si chiar aparitia celulelor microgliviale ce indica o reactie inflamatorie. Jung, et al. au raportat schimbari la nivelul expresiei genice in cazul motoneuronilor spinali la sobolan dupa chemodenervatia cu toxina botulinica.
Efectele botoxului asupra muschilor
Botoxul paralizeaza muschiul prin stoparea eliberarii de acetilolina. Pentru ca toxina este injectata in cantitati mici care afecteaza doar muschii aflati in imediata vecinatate, apare o diminuare a activitatii si fortei musculare. Efectele toxinei dureaza doar intre 4-6 saptamani si tratamentul trebuie repetat pentru mentinerea efectului. Mecanismul prin care muschiul isi recapata forta in urma administrarii toxinei nu este pe deplin inteles, dar poate fi datorat urmatoarelor: in primul rand, recuperarea fortei musculare se poate datora regenerarii axonilor din nervii motori apropiati care nu au fost paralizati. Ca urmare a injectiilor cu botox, aparitia axonii motori este stimulata in muschi. In al doilea rand, nervii pot avea nevoie de saptamani intregi pentru a elimina BTX-A si pentru a transporta proteinele SNAP-25 pana la capat in asa fel incat acetilolina sa fie eliberata. In al treilea rand, poate aparea hipertrofie la nivelul fibrele musculare din apropiere pentru a compensa paralizia muschiului. Poate aparea slabirea permanenta a muschiului, in special la muschii cu activitate voluntara deja compromisa.
Avantaje si dezavantaje
Avantajul Botoxului este usurinta cu care poate fi administrat. Se injecteaza, pur si simplu, o cantitate mica din toxina in muschiul considerat hiperactiv. Faptul ca efectele Botoxului nu sunt permanente poate fi considerat atat un avantaj cat si un dezavantaj. Pentru doctori si companii care obtin profit de pe urma acestei proceduri, este un avantaj. Pentru pacienti, reversibilitatea efectului Botoxului este de asemenea un avantaj, in special in cazul in care injectia a fost facuta in locul gresit. Repetarea injectiilor o data la trei luni este, insa un dezavantaj. Un alt dezavantaj al botoxului este acela ca paralizeaza atat activitatea voluntara cat si pe cea involuntara la nivelul muschilor. Pentru pacientii care folosesc sau vor sa foloseasca muschii, botoxul poate cauza alte disfunctii. In cele din urma, efectele secundare si dezvoltarea de reactiilor imune la toxina sunt dezavantaje semnificative in cazul injectiilor repetate.
Limitari si alternative
Botoxul este eficient doar in situatia in care unul sau cel mult cateva grupe de muschi sunt hiperactivi. Nu este indicat in tratamentul spasticitatii raspandite, a spasmelor, si a altor conditii care afecteaza mai multe grupuri de muschi. Alternativele la tratamentul cu botox in cazul spasticitatii, se incadreaza in trei mari categorii. Prima cuprinde anti-spasticele, anti-epilepticele/spasmele, si alte medicamente care scad activitatea muschilor si a sistemului nervos central. Acestea includ baclofenul si tizanidina. In cea de a doua categorie se incadreaza tratamentele chirurgicale, cum ar fi alungirea tendoanelor sau chiar denervarea. A treia categorie este formata din metode chimice care sa actioneze la nivelul legaturii nervului periferal cu muschiul, cum este fenolul.
In cazul terapiei pentru leziuni ale coloanei vertebrale, bacteriile sunt o sursa bogata de toxine care pot fi benefice acestui tip de leziune. De exemplu, bacteria clostridia, produce C2, care se leaga de actina. Altele, cum este C3, se leagade proteine din familia Rho, responsabile pentru medierea efectelor inhibitorii ale activarii receptorului Nogo in cresterea axonala, un mecanism despre care se crede ca este unul din motivele pentru care axonii nu se pot regenera in sistemul nervos central.
Pe scurt, botoxul este toxina botulinica A, o neurotoxina puternica generata de bacteria clostridium botulinus care creste in alimente perimate si care inca poate cauza moartea. Toxina se lipeste selective de suprafata nervilor motori si se transfera in interiorul nervului unde distruge proteinele necesare in secretia acetilcolinei, neurotransmitatorul responsabil pentru muschi si pentru activitatea de secretie. In locul in care este injectata, toxina paralizeaza muschiul dar efectul nu este permanent. Este folosita pentru afectiuni care se insotesc de contractii musculare anormale. Nu vindeca aceste boli, dar amelioreaza simptomele.
Prof. Dr. Wise Young
Articol tradus de Ana-Maria Oprea, voluntar ProStemCell.org. Toate drepturile rezervate.
ATENTIE: Preluarea acestui articol este INTERZISA fara acordul in scris al ProStemCell.org
