O Noua Sansa | O Noua Viata

• Analgezice: acestea va afecteaza sistemul nervos, ajutandu-va sa simtiti mai putina durere. Medicii va vor spune cat medicament sa luati si cat de des. Luati-le asa cum va sunt prescrise. Nu asteptati ca durerea sa fie prea puternica inainte sa le luati. Daca asteptati prea mult, medicamentele ar putea sa nu va mai controleze durerea. Spuneti medicilor daca durerea nu dispare sau revine prea curand. Daca luati medicamente oral sau in perfuzie,familia dv. ar trebui sa invete cum sa vi le dea. Medicul va va arata cum sa faceti aceste lucruri.
• Medicamente antianxietate: acestea va pot fi date pentru a scadea anxietatea si pentru a va simti calm si relaxat.
• Medicamente anticonvulsive: acestea va sunt date pentru a controla atacurile de panica. Luati-le exact cum va sunt prescrise.
• Medicamente antiulcer: acestea ajuta la scaderea cantitatii de acid care este produs in mod normal de stomac.
• Aspirina pentru a opri formarea cheagurilor de sange: aspirina ajuta la subtierea sangelui pentru a opri cheagurile de sange sa se formeze. Daca vi s-a spus sa luati aspirina, nu luati ibubrofen sau altceva in loc. Nu luati mai multa sau mai putina aspirina decat vi s-a prescris. Acest medicament e probabil sa va faca sa sangerati sau sa va invinetiti.
• Medicamente pentru subtierea sangelui: acestea ajuta la prevenirea formarii cheagurilor in sange. Cheagurile pot cauza accidente vasculare cerebrale, atacuri de cord si moarte. Aceste medicamente e probabil sa va faca sa sangerati sau sa va invinetiti. Folositi un aparat de ras electric si o periuta de dinti moale pentru a preveni sangerarea.
• Steroizi: acestea va pot fi date pentru a scadea inflamatia.
• Laxative: acestea va ajuta sa aveti un tranzit intestinal. Ati putea avea nevoie de ele pentru a trata sau preveni constipatia.

Cereti informatii despre locul si cand sa mai mergeti la vizite

Pentru continuarea ingrijirii, tratamente sau servicii la domiciliu, cereti mai multe informatii.

Cum ma poate ajuta o orteza?

Ati putea avea nevoie de un halou sau un guler, daca oasele sau ligamentele care sprijina maduva sunt lezate. Alt tip de orteza poate fi folosit daca traumatismul este la piept sau in zona spatelui inferior. Aceste orteze includ un corset sau un ghips. Intrebati medicii cum sa traiti cu ortezele dvs. si cum sa le ingrijiti.

Ce fac daca am probleme cu respiratia?

Cat de multe probleme aveti cu respiratia depinde de nivelul la care maduva este lezata. Medicii vor lucra indeaproape cu dvs. pentru a va ajuta plamanii sa functioneze cat de bine se poate si pentru a preveni problemele. Ati putea avea nevoie de un ventilator mechanic, care este un aparat care respira pentru dvs. Un tub endotraheal sau "ET" este introdus pe gat (intubare). Medicii pot pune si un tub numit traheostoma in partea din fata a gatului. Tubul ET sau traheostoma este conectat la ventilator astfel incat oxigenul va poate fi dat cu fiecare respiratie.

Igiena pulmonara este un grup de exercitii si tratamente care sa va ajute sa respirati mai bine si sa va mentineti plamanii sanatosi. Igiena pulmonara include exercitii de respiratie si tratamente, drenaj postural, fizioterapie la piept, asistenta tetraplegicilor la tusit si aspirarea. Cereti informatii medicilor despre ingrijirea plamanilor celor cu TVM.

Ce sunt contracturile?

Contracturile au loc cand muschii, tendoanele sau ligamentele se scurteaza. Acestea duc la mai putina miscare a unei articulatii, cum ar fi incheietura mainii, cotul, umarul sau glezna. Contracturile se pot intampla cel mai devreme la o saptamana dupa traumatismul maduvei dvs. Ele pot fi cauzate de schimbarile nervoase de la maduva spinarii la muschi. Asta duce la mai putina miscare. Spasticitatea apare cand mainile sau picioarele vi se misca necontrolat si pot cauza deasemenea contracturi. Cereti medicilor mai multe informatii despre prevenirea si tratarea contracturilor.

Care sunt problemele comune dupa un traumatism medular?

• Tromboza Venoasa Profunda (TVP) si Embolia Pulmonara (EP) sunt probleme comune dupa un TVM. Aceste probleme pot fi o amenintare pentru viata. O TVP este o situatie care are loc cand un cheag de sange se formeaza intro vena. O EP este o situatie care are loc cand un cheag de sange blocheaza o artera pulmonara.
• Medicii va vor invata care sunt semnele si simptomele unei TVP si a unei EP. Simptomele unei TVP includ sensibilitate, durere, tumefiere, fierbinteala sau schimbarea culorii pielii intrun loc de pe picior. Simptomele unei EP includ durere foarte mare si brusca in piept si dificultati cu respiratia. Sange in sputa (scuipat) este un alt simptom al EP. Spuneti medicilor daca simtiti sau vedeti vreuna din aceste probleme.

Ce poate fi facut pentru a preveni sau trata o TVP?

Medicii va pot da medicamente pentru a incetini formarea de cheaguri. Ati putea avea un pat care se roteste pentru a face sangele sa se miste bine prin corp. Patul ajuta si la oprirea presiunii de a se plasa pe oricare parte a corpului dvs. pentru prea mult timp.

• Ciorapi cu presiune: acesti ciorapi elastici, stransi, ajuta sangele sa nu stea in picioare si sa formeze cheaguri.
• Filtru vena cava: medicii va pot sugera ca aveti nevoie de un filtru special numit filtru vena cava, pus intrun vas de sange ca sa colecteze cheagurile. Ati putea avea nevoie de aceasta operatie daca medicamentele sau alte tratamente nu sunt destul pentru a opri TVP si EP.

Ce este depresia?

Depresia apare cand va simtiti trist sau disperat. Va poate face sa va simtiti atat de rau incat va ganditi sa va sinucideti. Depresia poate fi de scurta durata sau de lunga durata. Multe lucruri pot cauza depresia, cum ar fi un divort, moartea unei persoane dragi sau pierderea serviciului. Si un traumatism medular poate cauza depresie. Va poate face sa va simtiti obosit, sa va pierdeti pofta de mancare si puteti face escare si avea dureri cronice. Cateodata, puteti fi foarte trist si va doriti ca viata dvs. sa fie cum era inainte de TVM. Puteti fi foarte furios si sa va invinovatiti pe dvs. sau pe altii, pentru ce s-a intamplat cand ati avut TVM-ul.

Sa depindeti brusc de altii pentru ingrijirea dvs. va poate face sa va simtiti deprimat. Imposibilitatea de a face lucruri care va plac va pot face trist sau deprimat. Unele medicamente luate pentru TVM-ul dvs. va pot face si ele sa fiti deprimat. Depresia se poate trata. Cereti medicilor mai multe informatii despre cum sa faceti fata depresiei dupa un TVM.

Ce feluri de terapie vor fi necesare cand voi parasi spitalul?

Ati putea avea nevoie de multe feluri de terapie cand parasiti spitalul. Terapia va ajuta la cresterea sensibilitatii si miscarilor daca este posibil sa le recapatati. Va ajuta la prevenirea altor probleme medicale si va poate ajuta sa va simtiti mai bine in ceea ce va priveste.

• Terapie ocupationala:
• Terapeutii ocupationali va vor ajuta sa invatati cum sa va ingrijiti cat mai mult posibil. Aceasta terapie va invata abilitati speciale pentru a face baie, a va imbraca, sa pregatiti masa, sa faceti curat, sa mancati si daca e posibil, sa conduceti un vehicul. Un terapeut ocupational va va ajuta sa alegeti echipament special de folosit acasa. Ati putea sa fiti capabil sa va intoarceti la genul de munca pe care-o faceati inainte de traumatism. Terapeutii va pot ajuta sa invatati moduri noi de a face lucrurile.
• Un terapeut se uita si la casa dvs. si la locul de munca si sugereaza schimbarile de care veti avea nevoie. El ii invata pe membrii familiei dvs. si pe insotitori, moduri sigure ca sa ajute la ingrijirea dvs. Poate sugera moduri de a mentine casa si locul de munca sigure. Terapia ocupationala poate ajuta si sa fiti activi in comunitate.

• Terapie fizica:
• Fizioterapeutii va ajuta sa va cresteti puterea si rezistenta si sa va imbunatatiti coordonarea. Terapeutii lucreaza cu dvs. pentru a mentine muschii puternici, a proteja pielea de escare si a reduce spasticitatea. Spasticitatea apare cand bratele sau picioarele se misca fara ca dvs. sa vreti, sau opun rezistenta la miscare.
• Fizioterapeutii va pot ajuta sa aveti control mai bun asupra vezicii urinare si a tranzitului intestinal. Ei va invata si moduri de a utiliza dispozitive de asistare, cum ar fi scaunul cu rotile sau ortezele. Va vor invata cum sa preveniti caderile si ranirile; ei ar putea lucra cu articulatiile dvs. pentru a va ajuta sa mentineti o rata completa de miscare. Fizioterapeutii folosesc si metode cum ar fi ultrasunete, impachetari fierbinti si gheata.

• Terapie recreativa: terapeutii recreativi va ajuta sa gasiti sporturi si alte optiuni recreative valabile in comunitatea dvs.
• Psihologi de reabilitare: acestia sunt special antrenati si va ajuta sa invatati sa traiti cu schimbarile de viata care au loc dupa un TVM.

Ce pot sa fac daca am dureri?

Unii oameni continua sa aiba dureri dupa un TVM. Medicii vor lucra cu dvs. ca sa gasiti modalitati de a controla aceasta durere. Multe tipuri diferite de medicamente pot fi folosite incluzand droguri, relaxante musculare, medicamente contra atacurilor de panica si antidepresive.

Medicii va pot sugera sa mergeti intr-o clinica unde sa va ajute sa invatati modalitati noi de a trai cu durerea. Exista multe feluri de a ajuta la controlul durerii, cum ar fi terapia relaxarii sau exercitii speciale de respiratie. Cei din clinica va pot ajuta acestea si alte moduri de a controla durerea.

De ce este ingrijirea pielii atat de importanta?

• Paralizia poate cauza probleme serioase pielii dvs. Ati putea dezvolta plagi de decubit, care se mai numesc si escare sau plagi de presiune. O plaga de presiune este atunci cand o zona a pielii sau a tesutului de sub piele este moarta. Aceasta este cauzata de incetinirea sau oprirea fluxului sanguin in zona.
• Escarele apar cel mai des atunci cand va asezati sau stati intinsi in pat pe o zona osoasa pentru prea mult timp. Accidente urinare sau intestinale va pot uda pielea, facand-o si mai fragila. S-ar putea sa nu simtiti o taietura sau o zgarietura pana nu a devenit o problema mai mare. Alunecarea din pat in scaun sau spasmele musculare pot freca sau rupe pielea. Medicii va vor ajuta sa preveniti escarele. Terapeutii va vor invata cum sa va miscati pentru a va feri de presiune pe o zona pentru prea mult timp. Cereti informatii despre cum sa va ingrijiti pielea atunci cand aveti un TVM.
• Spalati-va des, asigurandu-va ca ati facut-o intre cutele pielii. Folositi un aparat de ras electric pentru a va feri de taieturi cand va radeti.

Ce este disreflexia autonoma?

Disreflexia autonoma este o situatie care se intampla atunci cand corpul dvs. reactioneaza la o problema. Problemele comune care cauzeaza disreflexia autonoma includ o vezica urinara plina sau incapacitatea de a avea tranzit intestinal. Mai este numita si "DA" sau hiperreflexie autonoma. Aceasta este o problema foarte serioasa si poate fi o amenintare pentru viata. DA face tensiunea arteriala sa creasca periculos de mult; tensiunea poate cauza un atac cerebral, atac de panica si chiar moarte. Este mai intalnita la persoanele cu TVM la si mai sus de nivelul 6 toracic (T6).

Ce este vezica neurogena?

Cand aveti un TVM, caile nervoase de la creier la vezica urinara se pot intrerupe. Vezica neurogena apare atunci cand nu puteti spune cand vezica este plina sau nu puteti s-o opriti de la golire.

• Managementul vezical: ati putea pierde o parte sau tot controlul asupra vezicii urinare dupa un traumatism medular. Medicii pot lucra cu dvs. sa va invete corpul sa urineze la anumite ore in fiecare zi. Acest lucru ajuta la prevenirea unei curgeri continue a urinei din vezica. Un program al vezicii include aceasta si alte metode de golire a vezicii.

Ce este intestinul neurogen?

Intestinul neurogen apare atunci cand creierul si sistemul nervos nu pot controla functiile intestinale dupa un TVM. Cand aveti un TVM, caile nervoase de la creier la sistemul gastrointestinal se pot intrerupe.

• Managementul intestinal: cele mai multe persoane cu TVM pot invata cum sa-si controleze functia intestinala. Programele intestinale va ajuta sa eliminati destule materii fecale la intervale regulate planificate, care previn sau scad accidentele materiilor fecale. Un management intestinal este inceput cand sunteti in spital dupa ce ati avut traumatismul, pentru a preveni constipatia si obstructia. Cereti informatii despre toate acestea.

Ce este spasticitatea?

Spasticitatea este situatia cand bratele si picioarele vi se misca fara sa vreti. Mainile si picioarele ar putea si sa nu se miste cand vreti s-o faceti. In mod normal, corpul raspunde intrun mod particular la stimuli diferiti. De exemplu, daca va ardeti mana pe aragaz, trageti mana inapoi rapid. Nu trebuie sa va ganditi ca s-o faceti. Stimulul, arsura, merge de la mana prin nervi la maduva spinarii si pana la creier. Creierul dvs. proceseaza informatia si trimite un mesaj inapoi la maduva spinarii, la nervii din mana dvs. Atunci mana primeste mesajele si se retrage repede de la stimul.

Dupa un traumatism medular, stimuli din mediul inconjurator nu mai ajung la creier. Creierul dvs. nu mai este capabil sa controleze actiunile reflexe. Cu timpul, reflexele dvs. normale cresc, ducand la spasticitate. Spasmele pot fi cauzate de multe lucruri. O intepatura, aer rece, escare, incaltaminte mica sau pietre la rinichi, pot cauza spasme. Ingrijorarea sau anxietatea pot face spasmele mai puternice. Medicii va pot ajuta sa invatati ce anume cauzeaza spasmele si cum sa le controlati. Facand exercitii de miscare si luand medicamente, se poate ajuta controlarea spasmelor.

Exista de asemenea implanturi care pot fi puse prin operatie pentru a controla spasticitatea. Spasmele pot fi de ajutor pentru unele persoane; pot ajuta la mentinerea muschilor tonifiati; unii pot chiar sa invete sa foloseasca spasmele pentru a se intoarce in pat si sa se miste in alte directii.

CONTACTATI UN MEDIC DACA:

• Aveti semne si simptome de TVP, cum ar fi:
• Sensibilitate, durere sau tumefiere;
• Caldura sau schimbari ale culorii pielii intrun loc anume pe picior.

• Aveti semnele si simptomele unei EP, cum ar fi:
• Durere foarte mare si brusca;
• Respiratie dificila (simtiti ca nu puteti repira);
• Durere in piept.
• Sange in scuipat.

• Aveti semne si simptome de infectie urinara, cum ar fi:
• Aveti febra;
• Sange sau cheaguri de sange in urina;
• Greata sau voma;
• Cresterea spasmelor in vezica urinara;
• Durere la spate in jurul pieptului (daca simtiti acolo);
• Scadere a volumului de urina evacuata.

• Aveti semne si simptome de probleme intestinale, cum ar fi:
• Durere abdominala sau abdomen umflat, care este mai rau decat normal si nu este mai bine dupa ce ati avut scaun;
• Sangerare din rect;
• Aveti febra;
• Voma sau diaree pentru mai mult de doua zile.

• Credeti ca dezvoltati o contractura de articulatie sau aveti probleme in executarea exercitiilor de miscare.

CAUTATI AJUTOR IMEDIAT DACA:

• Aveti simptomele disreflexiei autonome care nu sant date de programul intestinal sau de golirea vezicii urinare. Acestea pot include:
• Cresterea brusca a tensiunii arteriale;
• Vedere incetosata sau pete in vedere;
• Piele rece, uscata, cu piele de gaina mai jos de TVM-ul dvs.;
• Piele fierbinte, transpirata, rosie, mai sus de TVM-ul dvs.;
• Durere de cap brusca, pulsatila.

Articol scris de Luminita Mihai, voluntar ProStemCell.org. Toate drepturile rezervate.

ATENTIE: Preluarea acestui articol este INTERZISA fara acordul in scris al ProStemCell.org