Termenul de paraplegie completa descrie pierderea completa si permanenta a abilitatii de a trimite impulsuri nervoase sensitive si motorii spre grupele de muschi si functiile corpului, care sunt controlate de nervii care se intind de la coloana vertebrala la nivelul T1 sau mai jos. Persoanele cu leziuni la nivelul T1 pot sa-si foloseasca bratele, care au toate functiile motorice a unei persoane sanatoase. Functia senzitiva mai jos de nivelul la care se afla leziunea este pierduta, iar functia intestinelor si cea sexuala nu functioneaza in parametrii normali (vezi Tratamentul leziunilor coloanei vertebrale).
Unii dintre pacientii cu paraplegie completa in partea inferioara isi pot misca trunchiul partial si pot sta in picioare cu ajutorul unor orteze lungi (care sustin picioarele paralizate) si un cadru, care sustine masa corporala cu ajutorul bratelor, balansandu-se cu ajutorul ortezelor. Acestia sunt capabili sa se deplaseze pe distante scurte folosind acele elemente ajutatoare, fiind insa supravegheati.
Pacientii cu leziuni la nivelul T6 - T12 au de asemenea forta musculara partiala la nivelul abdomenului si se pot deplasa singuri pe distante scurte, cu ajutorul ortezelor, un cadru sau carje, care sustin incarcarea corporala cu ajutorul bratelor, balansandu-se cu ajutorul ortezelor.
Incercarea acestei forme de deplasare este in mod normal o decizie luata de o persoana avizata (medic). Este nevoie de multa determinare si putere de a reusi si multi, care au paralizie totala nu vor dori nici macar sa incerce. Cea mai comuna solutie de deplasare pentru cei paralizati complet va fi un scaun cu rotile autoprolpulsat manual.
Paraplegia incompleta (parapareza)
Fiecare persoana cu paralizie incompleta este un caz unic. Cei mai multi pacienti cu paraplegie partiala au un nivel diferit al dizabilitatii.
Recuperarea fiecaruia depinde de de 3 factori esentiali:
- 1. Cat de grav a fost afectata coloana vertebrala;
- 2. Nivelul la care se afla leziunea;
- 3. Regiunea precisa care a fost afectata.
Potentialul recuperarii se poate vedea in mod normal in primele 6 luni dupa producerea leziunii, cu toate ca se pot inregistra rezultate pozitive pana la 2-3 ani dupa accidentare. Potentialul recuperarii variaza foarte mult de la individ la individ.
Succesul recuperarii este determinat si de alti factori:
- 1. Accesul la o recuperare/kinetoterapie si la terapie ocupationala de inalta calitate, in mod normal aceasta reprezentand o unitate specializata in traume ale coloanei vertebrale.
- 2. Starea de sanatate generala dupa leziune si atitudinea mentala corecta, care este foarte importata in maximalizarea revenirii oricarei functii potentiale.
Traumele de la nivelul toracelui si mai jos de el pot duce la paraplegie, fara ca bratele sa fie afectate. In cazul leziunilor de la nivelul T1 pana la T8, exista adesea control al bratelor, dar un control slab al trunchiului, ca urmare a lipsei controlului muschilor abdominali, echilibrul in pozitia sezand fiind bun. Traumele lombare si sacrale duc la scaderea controlului flexorilor soldului si a membrelor inferioare.
Pe langa pierderea sensibilitatii sau a functiei motorie, oamenii cu paraplegie incompleta experimenteaza si alte schimbari. Ei pot experimenta o functionare proasta a intestinelor si vezicii urinare. Functia sexuala este afectata adesea sau chiar pierduta. Fertilitatea barbatilor poate fi afectata, in timp ce fertilitatea femeii este in general neafectata. Alte efecte pot fi: tensiunea arteriala scazuta, imposibilitatea de reglare a presiunii sangelui in mod eficient, controlul redus al temperaturii corpului, inabilitatea de a transpira in zona inferioara leziunii si durerea cronica.
Paraplegia flasca
- Paraplegia flasca centrala se caracterizeaza prin bruschetea instalarii si intensitatea ei; intr-o leziune dorsala, paralizia este insotita de suferinta muschilor centurii pelviene, cu hipotonie musculara, flasciditate si picioare balante.
- Reflexele osteotendinoase, reflexele cutanate, abdominale, sunt abolite, semnul Babinski in paraplegia flasca fiind caracteristic unei leziuni centrale.
- Tulburarile senzitive intereseaza atat sensibilitatea superficiala, cat si sensibilitatea profunda.
- Totodata intalnim retentie de urina cu glob vezical, cat si mictiuni dupa revarsare prin spraplin, edeme mai delicve cu escare (pe sacru sau calcai) si ulceratii necrotice care pot ajunge pana la os.
- Mai frecvente sunt localizarile dorsale mijlocii.
- Cand leziunea ajunge la C3, poate prinde membrele superioare, iar la C4 va produce o paralizie diafragmatica, cu respiratie costala superioara.
- Paraplegiile joase produc leziuni de con terminal.
- Forma flasca poate evolua fatal, prin infectii urinare, escare, casexie.
- Paraplegiile flasce pot fi provocae de traumatisme vertebro-medulare, boala Pott, hematomielia, abcesul rece, poliomielita anterioara acuta, poliradiculonevrita, polineropatiile toxice si paralizii prin diskaliemie.
Trecerea paraplegiei in stadiul spastic se face lent, prin aparitia motilitatii si a reflexelor osteotendinoase.
In stadiul flasco-spasmodic apar reflexele de automatism medular: tripla retractie si extensia controlaterala a membrelor inferioare. Sfincterele ajung la un automatism vezical si rectal cu mictiuni automate, independente de vointa.
Cand nu mai apare motilitatea, se ajunge la o grava paraplegie spastica cutano-reflexa in flexie.
Paraplegia spastica
- In paraplegia spastica, bolnavii vor prezenta o impotenta a membrelor inferioare cu contractura piramidala, hiperreflectivitate osteotendinoasa, clonus, semnul Babinski, reflexe de aparare, fenomene de automatism medular si tulburari sfincteriene.
- Mersul este greoi, spastic, cu abductia coapselor. Bolnavul taraste picioarele, situate in varus ecvin, putandu-se ajunge la un mers digitigrad, topaitor, cu picioarele proiectate inainte si sprijinite de carje.
- In contracturi foarte puternice, bolnavul ramane imobilizat la pat instalandu-se retractii fibro-tendinoase si tulburari trofice.
- Paraplegiile spastice pot fi intalnite in leconevraxite, compresiuni medulare, sceroza laterala amiotrofica, in traumatisme, rani ale rahisului la batrani, in tetraplegia spastica din pahimeningita cervicala hipertrofica (Charcot - Joffrey), unde se produc tulburari de sensibilitate, dureri si amiotrofii Aran - Duchenne.
Paraplegia spastica are un diagnostic mai bun ca paraplegia flasca.
In cazul unei leziuni traumatice sau infectioase care afecteaza integritatea maduvei spinarii, si nu apare nici un semn clinic de recuperare spontana, este greu de crezut ca se va mai putea recupera ceva in continuare.
Pe de alta parte, un proces de recuperare spontana care debuteaza in primele doua luni, se poate intinde pe distante mai mari de timp: 2-3 ani, timp in care bolnavul nu trebuie abandonat.
Etiologia paraplegiilor
Paraplegia consta in impotenta functionala a membrelor inferioare, prin atingerea bilaterala a caii piramidale medulare, dupa o leziune de neuron motor central sau neuron motor periferic.
Sindroamele de neuron motor
Mobilitatea corpului este asigurata de neuronii motori centrali si neuronii motori periferici, in care primul este ordonator si eliberator al mobilitatii voluntare, iar al doilea un executor al ordinelor venite de la diferitele segmente ale nevroxului.
Neuronul motor central
Sindromul de neuron motor central este consecinta interesarii la orice nivel al fascicolului piramidal, fiind reprezentat prin deficit motor mai intins. Simptomele leziunii de neuron motor central include o paralizie interesand mobilitatea voluntara.
In leziunile medulare, sunt atinsi in cadrul unei paraplegii, mai ales flexorii membrelor inferioare, mai mult distal.
In leziunile medulare de neuron motor central, se intalnesc reflexele de automatism medular, traduse prin tripla retractie a membrului inferior aparuta dupa ciupirea pielii piciorului sau flexia ultimelor patru degete.
Raspunsul va fi retractia labei pe gamba, a gambei pe coapsa si a coapsei pe abdomen.
Neuronul motor periferic
Neuronul motor periferic, reprezinta legatura aferenta a sistemului nervos central cu muschii.
Sindromul de neuron motor periferic reprezinta urmatoarele caracteristici:
- Paralizie totala cu abolirea motilitatii voluntare;
- Reflexe automate si sincinetice.
Paraliziile sunt distribuite in functie de neuronul atins, fiind localizate segmentar numai la un grup de muschi. Va exista o hipotonie musculara si lasciditatea membrului paralizat. Atrofia musculara marcata, confirma ca celula materie a cornului anterior este un centru trofic al unitatii motorii.
O alta caracteristica a sindromului de neuron motor periferic este abolirea reflexor asteotendinoase date de interceptarea caii aferente pe un punct al arcului reflex.
In reactia electrica de degenurescenta, apare suferinta neuronului motor periferic, muschiul nu mai raspunde la excitatie, atunci cand acesta se aplica pe nervul lezat. Reactia de degenerescenta se instaleaza in 10-12 zile de la lezarea nervului, prognosticul fiind totdeauna grav, creand lezarea neuronului, care este totala.
A se vedea Recuperarea paraplegicului
Articol scris de Tamara Miron, voluntar ProStemCell.org. Toate drepturile rezervate.
ATENTIE: Preluarea acestui articol este INTERZISA fara acordul in scris al ProStemCell.org
