Definirea nivelului lezional
Exista 30 segmente ale maduvei spinarii: 8 cervicale, 12 toracice, 5 lombare si 5 sacrate. Cum maduva spinarii se termina la nivelul primei vertebre lombare, exista un decalaj intre nivelul neurologic lezional si cel osos.
Toate radacinile nervilor cervicali parasesc canalul vertebral trecand prin gaurile de conjugare adiacente vertebrei omonime. Radacinile C1 pana la C7 inclusiv trec pe deasupra corpului vertebral omonim, in timp ce radacina C8 si toti ceilalti nervi spinali trec pe sub corpul vertebral omonim. Cu cat radacina este mai sus situata cu atat mai lateral va fi situata originea ei in maduva.
Desi exista un decalaj minim intre pozitia segmentelor medulare cervicale si corpurile vertebrale omonime, radacinile nervoase de la C8 in jos parcurg o distanta in interiorul canalului vertebral ce creste progresiv in sens caudal, inainte de a ajunge la orificiul de conjugare propriu.
In cazul traumatismelor la nivelul vertebrelor C1-C2 se produc luxatii si fracturi ale atlasului, ale corpului axisului si ale apofizei odontoide. Aceste elemente determina o alunecare a extremitatii cefalice spre anterior, rezultand o apasare a bulbului de catre apofiza odontoida. In situatia afectarii bulbare, leziunea este mortala, ducand la exitus prin stop cardio-respirator. Daca bulbul nu este afectat, apare o tetraplegie cu anestezie de la C2 in jos si tulburari respiratorii. Cand fracturile nu intereseaza structural maduva sau bulbul, sau intereseaza intr-o foarte mica masura, atunci pacientul isi revine complet din punct de vedere neurologic. La unii indivizi se intalneste o scadere a fortei musculare in membrele superioare. Dupa cateva luni insa, uneori poate sa apara un sindrom tetraparetic dat de un proces de arahnoidita locala.
Leziunile la nivel C3-C5 determina de asemenea tulburari respiratorii prin afectarea nervului frenic. Apar paralizii la nivelul deltoidului si la nivelul muschilor supraspinos si subspinos. Fracturile la C5 si C6 conduc la paralizii ai bicepsilor. Leziunile la C7 produc pareza tricepsului, a extensorilor mainii si a muschilor pronatori ai antebratului.
Al 12-lea segment medular toracic se gaseste la nivelul celei de-a 9-a vertebre toracice, iar cel de-al 5-lea segment lombar se afla la nivelul osos T10-T11, segmentele sacrate ale maduvei gasindu-se intre nivelele T12-L1.
Leziunile la nivelul T1 si mai jos conduc la paraplegie. Sindromul paraplegic se insoteste de dureri radiculare, tulburari de sensibilitate in regiunea genitala, pe fata posterioara a membrelor inferioare si fata anteroexterna a gambelor si picioarelor, cu abolirea reflexului ahilean si paralizia membrelor inferioare. Se intalnesc si tulburari sfincteriene. Fracturile cele mai frecvente se produc in regiunea dintre vertebrele T11-L2. Afectarea regiunii toracice inferioare a coloanei poate sa produca un sindrom de con medular sau de coada de cal.
Leziunile toraco-lombare se produc in cazul unui impact in regiunea superioara sau mijlocie a spatelui. Clinic, se asociaza semne ale disfunctiei conului medular si ale cozii de cal. Diagnostic de laborator In situatia unui traumatism la nivelul coloanei vertebrale, se face o radiografie simpla a tuturor segmentelor coloanei. Daca se suspicioneaza un blocaj al scurgerii normale a lichidului cefalorahidian, se executa o mielografie cu substanta de contrast instilata in spatiul subarahnoidian spinal sau se face o CT (computertomografie). Examinarea prin IRM este de asemenea utila.
Cum se clasifica traumatismele maduvei?
Nivelul motor este definit ca nivelul la care muschii cheie inervati de segmentul respectiv prezinta cel putin 3/5 din forta lor normala.
Nivelul senzorial este definit ca cel mai jos nivel al maduvei care inca mai prezinta o inervare normala si percepe senzatia de atingere.
Daca exista un nivel al maduvei si mai sub nivelul minim unde nu mai exista functii motorii voluntare sau functii senzoriale constiente, se considera ca persoana are un traumatism "complet" al maduvei. Din moment ce S5 este nivelul inferior al maduvei care inerveaza sfincterul anal, o persoana care nu mai prezinta un control voluntar al sfincterului anal sau nu il mai simte prezinta un traumatism total.
O persoana care are controlul, sau senzatie, anal are un traumatism medular "incomplet". Unii oameni pot avea un traumatism total si isi pastreaza functiile motorii sau senzoriale intre nivelul afectat si S5. Aceasta se numeste "zona de conservare partiala". De obicei, nivelul traumatismului medular si gravitatea se stabileste intre 72 de ore si 7 zile de la accident. Remarcati ca unii oameni pot prezenta pierderi neurologice la un anumit nivel al maduvei, dar pot sa-si pastreze partial functiile pentru cateva sau chiar multe segmente.
Clasificarea neurologica a traumatismelor maduvei spinarii
Asociatia Americana a Traumatismelor de Maduva - ASIA a propus un sistem de clasificare uniform care are cinci categorii prezentate mai jos.
| A | Leziune completa | Functii motoare si senzitive abolite sub nivelul neurologic. Nu se mai pastreaza nici o functie motorie sau senzoriala in ultimele segmente sacrale. |
| B | Leziune incompleta | Functii motorii abolite sub nivel neurologic si functii senzitive prezente sub nivelul neurologic. Functia senzoriala se pastreaza, dar nu si cea motorie, in ultimele segmente sacrale. |
| C | Leziune incompleta | Functii senzitive prezente sub nivelul neurologic si activitate motorie voluntara prezenta sub nivel neurologic, dar ineficienta cu deficite mari. Majoritatea muschilor cheie sunt <3/5 |
| D | Leziune incompleta | Functii senzitive prezente sub nivelul neurologic si activitate motorie voluntara prezenta sub nivel neurologic, eficienta, dar nu cu forta normala. Majoritatea muschilor cheie sunt >3/5 |
| E | Normal | Fara deficite neurologice. Functia motorie si senzoriala normala in muschii cheie si in piele |
Unele tipuri de traumatisme ale maduvei au denumiri speciale:
In "Sindromul Maduvei Centrale", functiile bratului sunt mai afectate decat cele ale picioarelor. Aceasta situatie paradoxala este atribuita avarierii partii centrale a maduvei. Studiile recente ale acestui sindrom sugereaza faptul ca sindromul poate fi asociat cu distrugerea tracturilor laterale ale maduvei.
"Sindromul Brown-Sequard" se refera la traumatisme ce se limiteaza doar la o latura a maduvei. Oamenii manifesta pierderea fortei si a simtului atingerii la un picior, dar pierd senzatia de durere si de temperatura la celalalt.
"Sindromul maduvei anterioare" se refera la situatia in care senzatia se pastreaza, dar functia motorie este absenta mai jos de zona afectata.
"Sindromul maduvei posterioare" se refera la situatia in care functia motorie se pastreaza in absenta celei senzoriale.
"Conus Medullaire" se refera la traumatismul celui mai de jos punct al maduvei. Acesta afecteaza ultimele segmente lombare si sacrale ale maduvei.
"Traumatismul Cauda Equina" se refera la situatia in care afectiunea se limiteaza la pivotii maduvei din jos de L1.
Bine de stiut
Un numar de metode au aparut in incercarea de a trata problemele aparute in urma unui traumatism vertebro medular. Desigur, cercetarea se concentreaza in special in a gasi solutii pentru tratarea sau refacerea leziunii:
- sa incerce sa minimalizeze efectele permanente ce apar in urma unui TVM (racire, administrare de steroizi),
- urmareste regenerarea si reconectarea nervilor de deasupra si sub nivelul lezat.
O alta cale este incercarea de a maximaliza functiile care mai raman in urma unui traumatism (ex. exercitii cu greutati si exercitii de mers pe banda rulanda pentru ai ajuta pe acei pacienti cu leziune incompleta in a merge) si in final, cercetari ce au ca scop minimalizarea sau stoparea complicatiilor secundare (ex. osteoporoza).
Mai multe informatii aici: RECUPERAREA DUPA T.V.M.
