O Noua Sansa | O Noua Viata

Switch to desktop

Tulburari ale somnului - Parasomniile

Tulburari ale somnului - Parasomniile Tulburari ale somnului - Parasomniile

Parasomniile sunt o categorie de tulburari de somn care implica miscari anormale si nenaturale, comportamente, emotii, perceptii si vise care apar cand adormim, dormim, intre fazele somnului. Cele mai multe parasomnii sunt stadii disociate ale somnului care se manifesta partial in timpul tranzitiei dintre starea de trezire completa si somnul NREM sau trezire si somnul REM (rapide eyes movement=miscari rapide ale ochilor).

Parasomniile sunt tulburari caracterizate de fenomene verbale, motorii sau senzitive nedorite care apar in asociere cu somnul, stadiile specifice ale somnului sau fazele de tranzitie ale somnului. Pot fi impartite in primare (tulburari ale stadiilor somnului impartite ulterior in functie de miscarile ochilor in REM si NREM) sau secundare care sunt tulburari ale altor organe si sisteme care se pot manifesta in somn: convulsii, diskinezii respiratorii, aritmii si reflux gastroesofagian.

Sunt descrise doua tipuri majore de tulburari ale somnului:

  • disomniile;
  • parasomniile.

Tulburarile primare ale somnului sunt maladii ale starii de somn care nu par a fi secundare unei boli fizice sau mentale si nu sunt induse de substante. Fata de disomnii care sunt caracterizate de calitate proasta a somnului incluzind initierea, mentinerea, durata si cantitatea somnului. Aceste evenimente anormale sunt asociate cu interfata somn/veghe sau unele stadii ale somnului. In plus parasomniile se manifesta prin activarea sistemelor organismului.

Parasomniile NREM sunt tulburari care apar in timpul etapei trei a somnului sau somnul NREM-cunoscut si ca somnul cu unde lente. Sunt cauzate de o activare psihologica in care creierul pacientului iese din NREM si este prins intre un status de somn si trezire. Aceste tulburari implica activarea sistemului nervos autonom, sistemului motor sau a proceselor cognitive in timpul somnului sau a tranzitiilor somn-trezire.

Unele parasomnii sunt frecvente in copilarie dar scad ca frecventa cu inaintarea in varsta. Pot fi declansate la unii indivizi de alcool, deprivarea de somn, activitatea fizica, stresul emotional, depresie, medicatie sau bolile febrile. Aceste tulburari pot varia de la tipul confuzional, somnambulism pana la cosmaruri. Alte tulburari specifice cuprind bulimia nocturna, sexul nocturn, scrasnitul din dinti, miscarile ritmice, sindromul picioarelor nelinistite si vorbitul in somn.

Parasomniile REM permit individului sa actioneze in vis si pot determina leziuni-echimoze, laceratii si fracturi, lor personal sau altor persoane. Pacientii pot lua masuri de precautie prin legarea de pat, dormitul singuri in camera. 90% dintre acesti pacienti sunt barbati si majoritatea au peste 50 de ani. Cel mai frecvent aceste tulburari apar ca rezultat al efectelor adverse ale medicatiei prescrise (de obicei antidepresive). Exista asocieri in aceste acestea si boli neurologice, neurodegenerative (boala Parkinson, atrofia multipla sistemica sau dementa).

Tulburarile somnuluiViata umana trece prin 3 stadii complet diferite de existenta: veghe, somn REM si somn NREM.

Somnul nu este un proces simplu prin absenta pasiva a starii de veghe, este o reorganizare activa extensiva a activitatilor creierului in timpul somnului. Fiecare stadiu este controlat de procese neuroanatomice, neuropsihologice si neurochimice complexe. Starea de veghe, somnul REM si NREM se suprapun pe masura ce intervine tranzitia de la un stadiu la altul. Nu numar mare de retele neuronale, neurotransmitatori sunt recrutati. Disocierea dintre aceste stadii si admiterea variabilelor sunt mecanismul parasomniilor primare.

Patogenia parasomniilor este necunoscuta, desi exista speculatii asupra rolului diferitelor sisteme functionale in fiecare tulburare. Anomaliile reglarii normale ale diferitelor faze ale somnului pot fi prezente. Unele tulburari, cum este anxietatea si mersul in somn sunt conditii ale somnului cu unde lente, in timp ce paralizia si comportamentul REM apartin somnului REM. Altele precum tulburarea miscarilor ritmice in somn apartin tranzitiei de la somn la veghe. Deoarece caracterul activarii in parasomnii poate semana epilepsiei (debut abrupt, confuzie, dezorientare si amnezie pentru perioada evenimentelor) parasomniile au fost considerate la inceput a fi o forma a epilepsiei.

Semne si simptome

Parasomniile au fost impartite dupa 2 scheme principale: Clasificarea Internationala a Tulburarilor de Somn si Manualul Statistic American al Tulburarilor de Somn, in patru tipuri principale de parasomnii:

  • tulburarile care asociaza cosmaruri;
  • tulburarile anxioase ale somnului;
  • mersul in somn;
  • alte parasomnii nespecificate.

Totusi Asociatia Internationala a Tulburarilor Somnului le clasifica in 3 grupe in functie de originea lor in stadiile somnului: REM, NREM si care nu respecta stadiile somnului.

Tulburarile somnului NREM:

Anxietatea nocturan sau spaimele nocturne (pavor nocturnus)

Este o parasomnie caracterizata prin teroare extrema si imposibilitate temporara de a-si recastiga contienta totala. Subiectul se trezeste brusc din somnul cu unde lente, suspinand, tipand sau gemand. Este imposibil ca persoana in cauza sa fie trezita complet din somn, iar dupa acest episod individul adoarme fara a se trezi. O spaima nocturna nu poate fi rememorata de catre subiect. Acestea survin in stadiul NREM.

Deoarece spaimele nocturne sunt declansate de suprasolicitare, uneori nu este necesar nici un tratament in afara relaxarii si somnului linistit. Daca spaimele sunt frecvente pacientul trebuie trezit din somn.

Paralizia din somn

Este paralizia asociata cu somnul care poate apare la subiectii normali sau poate fi asociata cu narcolepsia, cataplexia si halucinatiile hipnagoge. Patofiziologia acestei conditii este strans legata de hipotonia normala care apare in timpul somnului REM. Uneori poate fi un simptom al migrenelor. Paralizia din somn apare cand creierul se trezeste din REM dar corpul ramane aton. Acest fenomen lasa pacientul constient dar fara a se putea misca. Paralizia se poate mentine cateva secunde sau minute, in care individul acuza panica. In plus poate fi asociata cu halucinatii si senzatie de pericol. Este infricosatoare pentru individ datorita realitatii halucinatiilor.

Unele studii arata ca oamenii experimenteaza cel putin un episod de paralizie in somn. Factorii care predispun la aceasta tulburare cuprind: dormitul cu fata in sus sau in supinatie, deprivarea de somn, pozitii anormale de somn, stresul, modificari bruste ale mediului sau vietii.

Mersul in somn sau somnambulismul

Mersul in somn sau somnabulismulEste o tulburare a somnului care apartine parasomniilor. Pacientii se trezesc din somnul cu unde lente si intra intr-un stadiu de cunostiinta superficiala si efectueaza activitati care sunt efectuate de obicei in timpul zilei. Aceste activitati pot fi benigne precum statul in sezut in pat, mersul la baie si spalatul sau complexe precum gatitul, inotul, gesturi violente, aruncatul cu obiecte sau chiar crima. Persoanele nu sunt constiente si nu isi amintesc evenimentele. Desi ochii le sunt deschisi expresia lor este inghetata. Episodul poate dura 30 de secunde sau pana la 30 de minute.

Unii cercetatori spun ca dezvoltarea tulburarii in copilarie se datoreaza unei intarzieri in maturizarea sistemului nervos central. Alti factori de risc cuprind deprivarea de somn, febra, oboseala excesiva, medicamentele hipnotice sau neuroleptice.

Bruxismul sau scrisnitul din dinti noaptea

Este caracterizat de scrasnitul din dinti si este acompaniat tipic de inclestarea maxilarului. Este o activitate orala parafunctionala care apare la majoritatea oamenilor la un moment din viata. La majoritatea bruxismul este moderat fara a fi o problema de sanatate. Este una dintre tulburarile somnului cele mai frecvente. Nu este un reflex de masticare ci mai degraba un obicei. Etiologia nu este cunoscuta desi cateva conditii sunt cunoscute a fi legate de bruxism: dieta alimentara si anxietatea.

Nu exista un tratament adecvat pentru bruxism. Totusi terapii sunt disponibile. Conditia poate fi redusa sau chiar eliminata cand sunt tratati factorii de risc.

Miscarile periodice ale membrelor

Cunoscuta si ca mioclonus nocturn, reprezinta o tulburare a somnului in care pacientul isi misca membrele involuntar in timpul somnului si are probleme asociate miscarii. Daca pacientul isi misca membrele in somn dar nu exista consecinte negative, conditia este denumita simplu miscarile periodice ale somnului. Pacientii acuza somnolenta excesiva in timpul zilei, probleme in a adormi noaptea si stare de veghe toata noaptea. Prezinta miscari involuntare ale mebrelor care apar la intervale periodice la 20-40 de secunde. Se mentin doar prima jumatate a noptii in stadiul NREM. Nu apar in stadiul REM datorita atoniei musculare.

Nu se cunoaste cauza acestei tulburari, dar in multe cazuri pacientul sufera si de alte probleme medicale cum este boala Parkinson sau narcolepsie. Factorii care cresc predispozitia pentru tulburare cuprind sforaitul, oboseala excesiva, consumul de cafea, stresul si hipnoticele, mai ales sevrajul de la benzodiazepine.

Conditia este tratata cu medicatie anti-Parkinsoniana: anticonvulsivante, benzodiazepine si narcotice. Este indicat a nu se consuma cafeina, alcool sau antidepresante deoarece agraveaza simptomele.

Sexsomnia sau sexul in timpul somnului

Este o forma de parasomnie NREM similara somnambulismului care determina oamenii sa se angajeze in acte sexuale cum este masturbarea, pipaiala, contact sexual sau chiar viol in timpul somnului. Este acceptata ca o varianta diferita a somnambulismului.

Bulimia nocturna

Este o tulburare caracterizata de consumul de alimente noaptea, persistent. Este mai frecvent la femei. Persoanele care sufera de aceasta tulburare sar peste micul dejun, consuma jumatate din calorii dupa cina, sufera de depresii si anxietate.

Somnilogia sau vorbitul in somn

Este o parasomnie care se refera la vorbitul in somn. Acesta poate fi extrem de tare, variind de la simple sunete pana la discursuri lungi si poate apare de mai multe ori in timpul aceluiasi somn. Limbajul poate sa nu fie inteles de catre alte persoane. Apare in stadiul NREM sau REM cand sunt cuvintele din vise spuse cu voce tare. Poate apare ca unica tulburare sau asociata cu somnabulismul, spaimele nocturne, bulimia nocturna.

Tulburarile somnului REM

Catatrenia

Este o parasomnie cu miscari rapide ale ochilor constand din abtinerea respiratiei si gemete expiratorii in timpul somnului. Este diferita de vorbitul in somn si apneea obstructiva in somn. Sunetele sunt produse in timpul expirului opuse sforaitului care apare in inspir. Nu este observata de catre individ dar poate fi extrem de deranjanta pentru partenerul de somn.

Tratament

Tulburarile medicale, psihiatrice si stresul pot precipita sau agrava parasomniile. Un istoric atent al stresului psihosocial, consumul de alcool sau droguri si simptome ale depresiei este important. Terapia parasomniilor doreste diminuarea frecventei si a intensitatii evenimentelor. Daca episoadele raspund bine la un medicament dintre cele folosite in mod comun decit altul ramine neclar.

Cele mai comune medicamente folosite pentru a trata aceste tulburari sunt benzodiazepinele si anticonvulsivantele. Se doreste prevenirea episoadelor sau supresarea somnului REM. Nici un medicament nu este disponibil si indicat a fi curativ.

Pacientii care merg in somn se pot leza pe ei insisi sau alte persoane, de asemeni cei care sufera de spaime nocturne, sex nocturn.

Articol scris de Daniel Necsulescu, project manager ProStemCell.org. Toate drepturile rezervate.

ATENTIE: Preluarea acestui articol este INTERZISA fara acordul in scris al ProStemCell.org


O NOUA SANSA | O NOUA VIATA urmareste sa schimbe imaginea neplacuta a dizabilitatii in ceva sexy si atragator. Experiente din scaunul rulant.

Informatii pentru paraplegici, tetraplegici si insotitorii lor, pentru cei care au suferit un traumatism de coloana vertebrala sau alte boli invalidante ale coloanei/maduvei spinarii.

Handicapul este o arta. Este un mod ingenios de a trai
Neil Marcus

Copyright © 2017 ProStemCell.org - All rights reserved.

Top Desktop version